Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-04-15 / 24. szám
374 REVISTA CATOLICA. Viata noasträ dupä F. Weber. Hildebrand. Frollo. Archiepiscopul din Toulouse cäträ rainistrul Combes. In Nurnerul trecut al »ReviStei Cato- lice«, am presentat cetitorilor stimati epistola care Archiepiscopul din Toulouse o a adresat cäträ presedintele republicei Fran- ceze. Aceasta epistolä au lovit in nervii francmasonului Combes, care in ura sa diabolicä fatä de tot ce e crestin si catolic, I n’a intirziat sä recurgä la cea mai volnicä asuprire, dändin judecatä pe Archiepiscopul pästoriu vrednic a turmei sale, care si su- fletul séu il pune pentru oi. Libertatea in sensul revolutionär si 1 5 jacobin nu e decät pentru acei cari luptä in contra bisericei. mireasä aleasä a bunului Mäntuitor! Pentru cei buni, pentru acei cári propoveduesc adevérata iubire, frätietate, adevérata libertate, pentru acestia nu este numai puscärie, numai obezi, nu- mai cruce! Si putem zice cu adevér: Numai temniti ne-au zidit, Numai lanturi ne-au gätit, Numai cuie au fäurit, Cruci de schingiuire! Sérmana Franta! sérmanul popor care are un atare guvern! Archiepiscopi incä- runtiti in ministeriul pästoririi, cari sunt fala si mändria patriei, tiriti inaintea tri- bunalului unui guvern framasson care pänä Jos’un fälfäit de steaguri... Jos! oftäri, suspine-amare. . . Cartea viefei se deschide Si eternul Jude-apare. Aleluia! $i ferice Cel cäzut pentru credinjä Si de§i ränit de moarte S’a luptat dupä putinjä. Aleluia! §i ferice Cel ce a ’ndräznit sä ’nfrunte Drumul dureros ce duce Printre spini la sfintul munte, Care mort naintea morfii Näbu$ind ori ce päcate A invins du$mani mai stra§nici Decät o$ti nenumSrate. Tremurafi! in floarea viefei Ne ’npresoarä moartea rece, Viaja noasträ este umbra Unui nour care trece. Viafa noasträ este umbra Unui nour care trece, Tremurati! in floarea viefei Ne ’npresoarä moartea rece. §i ea vine cruda moarte Tilhäre§te, pinditoare, §i sägetile din arcu-i Sbirnäe fär de ’ncetare. Tot ce e suflare ’n lume, Uria$ii $i betejii, De-opotrivä-s prada mortii Tofi calicii §i tofi regii. Si ea suflä ’n corn §i vocea E atit de trist-ciudatä Cä giganfii $i betegii Tofi se prind la joc indatä. Si ea suflä ’n corn §i ’ndatä Sunt tirifi in focul horei Toji cei tri$ti §i toji cei veseli, Tofi cei drepti, toti birfitorii.
