Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-04-01 / 23. szám
\ REVISTA CAT0L1CA. lalti chiar si functionarii slatului au datoria de a respecta dreptul altora: cäci un drept al ineu nu se poate concepe, fara datoria coréspunzéloare tn allii de a nu viola dreptul ineu. De ce catolicii ar fi ín astä pri- vinjä in conditie mai proastä decät evreii? D. Pro. Mé rog, dar avem ín orase cimitire unde-s aläturea loate confesiunile: si nimeni nu se plänge de violarea liber- tátii cultului seu. D. Contra Ati spus drept: avem cimitire comune, unde-s mai multe confesiuni aläturea. Dar in atari casuri, cari sunt si la tara, o admit, desi nu in toate comunile, in atari casuri zic ori comuna a desemnat fiecärei confesiuni locul ei, őri a hotärit locul, unde trebue puse cimitirile: aläturi, dar tocmai cä-s aläturi, poti vedea cä tot sunt deosebite si dacä locul fiecärei confesiuni, ar fi nu cäruit de comunä, ci in- susH cu spesele confesiunii, ori donat unei confesiuni exclusiv, asa ca sä devie in re- gulä proprietatea ei : putin ne pasä, cu a cui proprietate ar fi aläturi, dar cu forta n’ai putea-o viola, färä sä lovesti in legile ce asigureazä proprietatea cuiva. Stand lucrurile asa: nu véd, cum poti justifica incidentul in chestie. D. Pro. Dar oare cimitirul in care au intrat cu forta, e al catolicdor! §i pentru altii nu are comuna cimitir? i D. Contra. De nu mé erezi, mergi in- formeazá-te. — Apói, observä bine, cä nu zic, comuna n’a fost datoare, sä inmormin- teze cadavrul in chestie. Zic, cä nu a pu- tut fi datoare s’o puie in cimitirul exclusiv al catolicilor: ingrádit de curénd cu zäplaz, chiar märit din partea de sud cu ogorul unui catolic. Cu trei ani inainte acolo erau cartofi si cänepä: si la facerea zäplazului omul proprietär, care tráeste si azi, l’a dat 3 fib exclusiv pentru calolici. —- Si tocmai in parlea cea nouä au avut nefericirea sä taie zäplazul si sä intre cu forta. — Au in toatä comuna alt loc nu au putut gäsi pentru tin prislävit acatolic? — Iacä de ce zic, cä comuna n’au putut autoriza, dupä aceste principii, ce le ered juste, n’a putut autoriza inmorminlarea in chestie in cimitirul catolic, cum n’a putut-o face in grädina unui particular. — De acolo nu urmeazä, cä nu a fost datoare comuna sä-i dea loc de inmormintare: alt Joe in comunä nu se gäsia? Au comuna a refuzat alt loc? — Imi pare, cum imi spunea nu de mult un amic, cä ordinul ministerului consultat in casul de fatä ar fi fost potrivit: anume sä se caute pe teritorul comunei un loc potrivit. — Deci nu a ordonat infringerea si violarea proprielätii cuiva, cum au fäcut unii mai de jos, pare mai mult pentru a infringe resistenta comunii si a catolicilor. Tocmai asta nu pót apróba. Cum am au- zit si dela alti amici: nu trebuia provocate conflicte religioase si nu trebuia jignitä pietalea si credinta nimenuia. D. Pro. Dar tot crestini suntem. D. Contra. Fie, nu-ti ating delicateta constiintii Dniei Tale: putem fi buni romám, färä sä avem aceeasi credinta reli- gioasä. — De acolo apoi, cä poate cineva nu dä mult pe religia sa, (treaba lui), nu-i pot permite, ca sä mé sileascä sä nu tin nici eu la a mea. Lasä-mi libertatea i constiintii mele garantalä de Constitutia tärii mele: si fä ce vrei cu constiinta matale. Mé rog, mai ai vre-un motiv spre a-ti apéra clientii? — Pänä acum din cele ce mi-le-ai expus, n:ci unul nu-mi era necu- noscut, si nici nu mé face vre unul ca sä-mi schimb pärerea.
