Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-03-15 / 22. szám

REVISTA CATOLICA.

353

?i se servesc de sfaturile ?i de inviatiunile lor. Iacä pentru ce s’au indignat anticlericalii, vézénd cä pärintele Ehrle au fost invitat, sä-?i deie sfa- tul pentru conservarea manuscritelor ?i a codi- cilor salvate din gura focului.

Fapt e, cä astäz clerul catolic simteste tre- buinta imperativa a unei culturi superioare ?ti- intifice, si mai ales S. Scaun da espresiune ace- stui sentiment de trebuintä. Pentru aceasta au deschis si Papa Leon XIII biblioteca vaticanä pentru cerceläri stiitifice istorice, pe sama tu- turor natiunilor; fiind cä Papaiul, in virtutea natúréi sale Universale, au avut ?i va avea coa- tingere si relatiunc cu toate natiunile, cu toate gnvernele, se nu zicem, cu toate órajele ?i toate satele. Din acéla? motiv au reordinat tot regula- mentul bibliotecei, ca recercärile se fie cät se poate de facilitate pentru oamenii ?tiintelor istorice, ?i de acea au voit, ca la biblioteca ma- nuscriptelor sä se adaugä biblioteca tipäriturilor, ca fie care scrutator, färä greutate se poatä afla, oare manuscriptul respectiv fost-au retipärit, in- treg, sau numai in parte, sau numai amintit se gáse?te.

Este o priveliste märeatä, se vezi sala de studiu pentru maniscripte. E plinä de cercetä- tori trimisi din toate natiunile, cari scruteazä, esamineazä, ce se refereste la istoria lor; apoi scoborind pe vr’o doué trepte de marmorä, li se deschide galéria cea maré, cu doué näi, pline de archive cu cärti tipärite ale tuturor natiunilor, in toate limbile, ?i oamenii stiintei con- fronteazä manuscriptele cu tipäriturile. De aici trecem in alte säli vecine, in cari sunt asesate archivele Vaticanului, ale S. Scaun apostolic, unde iarä se vede un numér de literati cerce- tätori, cari conzulteazä aceste documente papale, le copiazä, ca se le trimitä, comitentilor respective spre tipärire in Analele Academiilor, in periodice de istorie, sau in volume de istoria patriei.

Cät de dórit ar fi, ca si Academia Romänä se trimitä oameni de stiintä, cari se scruteze documentele referitoare la viata poporului román din Dacia Traianä siAurelianä! Adänc me doare cänd trebuie se constat, cä intre atäti-a literati din toate natiunile, nici un romän nu se gäse?te. Magiarii au aici aplicati in mod aproape stator- nici doi trei scriitori, cari scruteazä printre documentele istorice, si acum au planul. se inte- meieze aici o academie nationalä-magiarä, pentru studii de arte ?i ?tiinte.

ln zilele noastre au progresat studiile critice asupra Bibliei. de acea s’au aretat trebuintä de a regula si studiile biblice, fiind cä cele doué estremitäti de pe acest teren u?or ne pot duce la rezultate fatale. Una estremitate e a acélóra,

cari sustin cu tenacitate metoadele vechi; alta e a celor ce nu vreau nici o regulä in cercetä- rile lor, ci pretind curs liber hipercrilicismului rationalist. Din nefericire intre tinerii eclesiastici sunt multi, cari se lasä räpiti de eruditiunea cri- ticä a rationalistilor protestanti, ?i ar voi se eoncilieze metoadele lor cu s. scripturä, läsänd la o parte criteriile dogmatice ale Bisericei ca- tolice despre Biblie.

Pentru a preveni unele directiuni, cari due in rétaciri regretabile, Papa Leon XIII au instituit o comisiuue de studil biblice, compusä din Cardinali si teologi din toate natiunile, cari s’au distins prin studii sau publicatiuni de valoare asupra Bibliei. Spre scopul acesta au mai dispus, Leon XIII, ca codicele cele mai vechi, biblice, in limba hebraicä, Chaldeie, Siriacä, Coptä, Etio- picä, Grecä si Latinä, conservate cu cea mai desevirsitä ingrijire, in Vatican, se fie astfei ordinate, ca se poatä fi usor consultate si studiate de membrii numitei coinisiuni biblice. Dupä con- stituirea acestei comisiuni s’au observat, mai ales aici in Roma, cä studiile biblice au b at un nou avént, mai ales in scolile ordurilor religioase, cari au aici scoli centrale si novitiate pentru tineri din toatä lumea.

Piu X au < onfirmat comisiunea biblicä, ?i incurageazä pe toate cäile studiile S. Scripturi. Spre scopul acesfa in 23 Febr. au emanat un »Breve«, in care confirmä dispositiunile Inain- ta?ului seu cu privire la studiile biblice, si instituente o gradatiune specialä de distinctiuni academice, pentru preotii, cari vor escela in aceste studii. Cununa acestor graduri e laurea doctoralä.

Precum se vede, Piu X merge pe urmele lui Leon XIII, nu numai in chestia socialä, ci si in promovarea studiilor biblice, in nizuinta de a inälta nivelul ?liintific al clerului. Toate aste se intemplä acum, cänd se pregätesc ser- bärile iubilare numite despre Conceptiunea ne- prihänitä a Preacuratei Fecioare. Ésemptiunea Näscätoarei de Dumnezen, dela tot pécatul original si actual, prevestitä din testamentul vechi, poate se dea materie färä sfir?it studiilor ezege- licei sacre, intru märirea Preacuratei Fecioare, numitä si läudatä in Biserica noasträ, ca Cea mai Santa, Cea mai curata. Cea fára, de pri- hanä, mai onorata decát Gheravimii. si mai mdritd decát Serafimii.

Fiind vorbä de ezegezä, amintesc aici fap- tul, cä in 1 Martié a. c. s’au publicat in ziarul : »Giornale d’Italia«, un articol iseälit: Vidimus, in care zice, cä critica rationalistä, adoptatä de unii preoti in Franta, ?i condamnatä in Roma, poate se adueä cu sine, cä o parte din der si multi mireni, vor päräsi biserica catolicä. Asta