Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-03-15 / 22. szám
354 REVISTA CAT0L1CA. este ca o amenintare, ca S. Scaun se nu cuteze a condamna erorile unor preoti, sätui de ftiintä moderna, cari ar vrea se concilieze credinta cu erorile lor dogmatice, rationalismul cu S. Scriptura. Ce protensiune, cä S. Scaun Apostolic, de drágul sau de teama a cätorva scäpästrati, preoti sau mireni, se nu-fi facä datoria, se nu apere adevérul dogmelor catolice fi in punctui exegezei biblice, fi se nu condamne erorile! Scoala exegeticä a preotilor Loysy, Denis, Eouton, admite dogma catolicä in toatä intregi- tatea sa, i j toti articolii credintei, dar apoi in f'aptul istoric, pe care se intemeäzä toatä credinta noasträ, aflä pretecste fi dificultäti de a le admite ca fapte adeverite prin sciinta istoricä. Afa de es. ei admit articolul de credinta despre invierea lui Christos, sustin insä, cu motive «luate din critica lor ezageratä, cä acest l'apt nu e adeverit istoriceste. Si totufi s. Pavel afirmä, cä »dacä Christos nu s’au sculat din morti, de- fartä este credinta noasträ,« nu zice, cä »dacä nu eredem, cä Christos au inviat din morti, e defartä credinta noasträ«, ci puné , de temelia credintei insufi faptul istoric al invierrii lui Christos, adeverit prin martori oculari, cum au fost apostolii fi invetäceii lui Christos, cari Vau vézut pre Christos, Vau pipáit, au vorbit cu cl, dupä ce au trecut 3 zile dela patimile, moartea fi inmorméntarea lui Asadarä faptul istoric al Invierii lui Christos, povestit de martorii oculari, in cele 4 ss. evangelii, es'e temelia credintei noa- stre, fi nu numai credinta subiectivä in Invierea lui Ghrictos, cum pretind acefti nuoi invétati fi magistri in Izrail. Ziarele liberale seriu, cä acefti trei preoti fi-au trimis declaratiunea de retractare, in cea ce privefte credinta catolicá, dar fi-au reservat critica istorica a faptelor, pe cari se intemeiazä, sau mai bine zicénd, cu cari se unified fi se intrunpicá credinta catolicá. Daca e afa, au sä-fi aftepte o nouä osändä din partea S. Scaun, iarä de vor persista cu ostina- tiune nebuneascá in erorile lor, au se sufere fi urmárile, de oare-ce atari rebeli sunt deja seofi de fapt, din comuniunea cu Biserica Catolicá, ca nifte heretici. Nu se iau pe samä, sermanii rétaciti, cä sunt sedufi de puterea infeläloare a defertä ciunii omenefti, ce s’au incuibat in sufletele lor, djn sentimentul, cä ei pofed o cunoftintä estra- ordinar de adäncä a limbilor fi a archeologiei Orientale. Nime nu le contestä eruditiunea cea maré, din contra, o admiräm, ne doare insä. cännd vedem, cä chiar fiind critici severi, intr’o privintä, nu ftiu se vazä fi se constate adevérul istoric al fapte'or evangelice, cänd acélé sunt comprobata cu märturia alor 20 de veacuri de viatä istoricä a creftinizmului. Si eine ii laudä, ii sustine, pre acefti cato- lici vanitofi fi infumurati? Ziarele liberale fi toate revistele massonice, cari vreau se despoaie crestinizmul de caracterul seu supranatural fi dumnezeesc, negändu-i credinta obiectivä. fi re- dueändu-o la o credintä curat subiectivä, negänd realitatea faptelor evangelice. Ei ered, cä pe calea aceasta e resolvatä chestia cu rationalizmul fi cu credinta creftinizmului! In faplä insé ei distrug insafi temelia credintei catolice. Tot acest fei de conciüatiune au voit a face intre Politeizm fi Deismul cref- tin, hereticul Ariu fi Macedoniu. Aceftia au in- vétat cä in S. Treime numai Tatái e Dumnezeu adevérat, fi cä Fiul fi Spiritul sfint, sunt Dum- nezei, dar nu de aceafi esentä ca fi tatai, ca fi la filozofii pagäni, cari invet.au cä singur numai Jupiter e Dumnezeu adevérat, fi izvorul divini- tätii celorlalti Zei, cari nu erau de aceafi esentä nici de aceafi putere, cu Joe, pärintele Zeilor fi al oameniior. Si Ariu fi Macedoniu erau ina- inorati, ineäntati de eruditiunea greceascä. fi au fost räpiti de idea de a concilia págánizmul cu crestinizmul, dezbräcändu-1 de carecterul seu supranatural, fi dumnezeesc. fi reducändu-1 la 0 fcoalä curat filozoficä, cum era Politeizmul filozofic, apérát cu atäta putere de Libaniu fi de Julian Apostatul. Acest fei de conciüatiune e ideatä de unii catolici, preoti fi mireni, inflati de pseudo-stiinta moderna, acum, cänd arde o luptä cräncenä in contra a tot ce e supranatural in religiune, mai ales din partea framassonizmului. Rationalizmul, sub masca eruditiunei vrea sealunge ideile creftine din mintile celor invétati, iarä framas- sonizmul vrea se alunge creftinizmul din viata practicä, politicä fi socialä a omenimei. Si framassomi se laudä, cä ei respecteazä credinta subiectivä, nu vreau insä se o vazä aplicaiä in viata practicä a popoarélor, si pentru asta sunt gata chiar a eäle.t drepturile pärinti- lor de a-fi cref te pruned in credinta creftineascä. Asta se vede clar din faptele ministerului Combes in Franta, sustinut in Camerä fi Senat, a cäror majoritáti sunt framassoni fi anticlericali. Timpuri triste! fi multä virtute de abne- gatiune fi de credintä trebuie se arete socie- tatea creftinä, ca se redeie omenimei liniftea fi religiunei creftine onoarea fi demnitatea, ce 1 se cuvine! N. F. Editor fi Redactor responsabit: Dr. VASILIU LUCACIU. Baiamare (Nagy-Bánya), Tipariul tipografiei lui Stefan JSana^y.
