Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-03-15 / 22. szám

350

RE VISTA CATOLICA.

deascä neconditionat pre Origene, nici loate scrie- rile lui ; au intrerupt ori-ce impärtäsire biseri- ceasca cu el, au tinut separat slujbä Dumneze- iascá, si au conferit unui cleric ordul diacona- tului. Mai departe, Epifaniu au coadunat, fára de permisiunea sau invoirea Ordinarului local pre episcopii, cari din iutémplare se aflau ín capital, §i le-au cetit decretul seu de osándire in contra scrierilor lui Origene. Precum ne infor- meazä Socrate, n’au putut se aducä nici un mo- tiv grav in contra doctrinelor lui Origene, ci pur §i simplu au espus, cä lui si lui Teofil le-au piacút a proscrie opurile lui Origene. Unii dintre episcopi, mi^cati de veneratiune fatä de sántul Epif’aniu, au subseris actele sinodale, altii insä au refuzat subserierea. Intre acentia au fost in rindul prim eruditui episcop de Tomi. Teotitn au indräznit sä se opunä cu toatä energia, $i precum ne informeazä Sozomen, i-au fäcut grave imputäri, in public, lui Epifaniu. El nu voie?te zise, se condamne pre un om, carele demult au murit, §i nu voieste se condamne acea, ce SS. Pärin i n’au condamnat. Afarä de aceasta, au

oerut se i se de;e o carte scrisä de Origene, §i ca se dovedeascä, cä nu toate scrierile lui Origene sunt a se osändi, in general, au cetit unele pärti alese, din cari se vede §i ortodoxia inve- täturei, precum si acea, cä scrierile lui Origene sunt foarte folositoare bisericei. In sfir^it au atras atentiunea sinodului la acea imprejurare, cä prin condamnarea in general a tuturor scrierilor lui Origene, se osändesc §i acele cärti §i scrieri, cari i-au servit ca isvoaré pentru opurile lui.

Dupä aceasta apérare strälucitä, care in definitiv au fost apérarea S. Chrizostom, au tre- cul incä cätäva vreme. pänä ce zelosul, dar im- betränitul Epifaniu s’au convins, cä Teofil s’au folosit de el, ca de instrument in contra S loan Gurä de aur. Epifaniu au päräsit mai tärziu ca- pitala, insä in cale spre Cipru, patria sa, au murit. In anul urmätor au venit insumi Teofil la Constantinopol. Si nu s’au linistit, pänä cänd S. Chrizoslotn, pre carele l’au pizmuit de moarte, n’au plecat pe calea eziliului, unde au ?i murit.1)

(Va urma,

>) Vezi: Hefele, Ist. Conc. Freiburg, 1856, T. II. p. 76.

Representatiuni populare.

Färä indoialä vrednic este poporul nostru, intoemai ca alte popoarä, sä i-se dee ocasiune de dislractiä $i petrecere la ocasiuni binevenite. Aceste rej resentatiuni insä trebue se aibä tim- brul moralitätii §i educatiunei temeinice. ln genere toate scrierile populare, ar merita un control mai serios §i chiar aspru. De cänd s’a sporit tipografiile §i industria tiparului, erese scrierile populare ca ciupercile, bune rele cum sunt, con- sumétori se gäsesc, dar si boaleie sä lätesc.

Consideränd, cä »R. C.« este menitä pentru der care este chemat a privighea turma, ca se nu-o ajungä boaleie contagioase; consideränd, cä adeveratii factori de control si educatiune moralä suntem noi preotii; consideränd cä multe scrieri poreclite populare, cari sträbat prin co- munele pästorite de noi, sunt tot atätia picuri de otiavä: aflu de cuviintä ba chiar folositor, sä stirnesc atentiunea factorilor edueätori asupra binelui si réului, ce resultä din representatiunile populare.

*

* *

Representatiunile populare dupä putintä trebue sporite §i generalizate, ca dupä imprejuräri

sä i-se deie poporului agricultor loc §i ocasiune de distractie, atunci cänd munca cämpului nu-1 preocupä §i se aflä intrun repaus obositor, cer- cénd in cärciumä locul de petrecere. In mésura in care poporul se de§teaptä, cautä se §tie, audä §i vadä multe, pe aceasta cale dore^ie sä-?i in- multeascä cunoscintele. Asa fiind, representatiunile foarte u§or pot sä-i dee poporului plä- cerea care o caulä in locuri pägubitoare de: sänätate si pungä.

Representatiunile populare dau bunä ocasiune teranilor, ca aceia sä se obi^nuiascä §i deprindä la bunäcuviintä, cumpét §i purtare cu- viincioasä in societate.

Representatiunile bine intoemite sunt scoa- lele cele mai potrivite pentru adulti, de unde urmeazä cä piesele ce se presintä inaintea poporului, toate trebue sä fie compuse astfei, cä pe längä distractiä se aibä un scop moralizätor.

Aceste petreceri populare incep a lua un mers hotärit si spornic, semnul este dat cä pe incetul dar sigur se vor generaliza. Aceasta o ved §i chiar presimtesc unii dintre scriitori, de aceia se gräbesc a serié la comedii §i piese po-