Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-03-15 / 22. szám
REVISTA CATOLICA. .-i 51 redite populare; dar fára se conti na acélé in fond si forma ceva instructiv. Unii dintre scriitorii nostri, ered cä sto- machul poporului nostru este tare si poate mistül toate, dar socoteala nu se poiriveste cu rea- litatea. Vorbesc din esperientä. In primul rend piesele tesute ca pänza de saci, nu meritä obo- sala sä fie invetate de rost, nu sunt vrednice se ajungä pe binä, cáci nu produc nici un fölös Mai mare comedie nu trebue in lume, decät sä munee^ti färä fölös §i se cumperi piese proaste. Dupä cum piesele bűne servesc la nobili- tarea moravurilor, dau indemn la cinste, drep- tate, sirguintä, pästrare §i purtaie corectä in societate, intoemai piesele rele stricä si derno- raliseazä. In mijlocul multelor ispite la care este in- demnat §i mänat poporul, parte de cátrá profe- tii mincinosi, parte de calrá miseria care il apasä, chemarea noasträ ne impune a scruta toute cäile cinstite ca sä-1 putem inläri in cre- dintä si dragoste cäträ legea strämoseaseä. Suntem pe un munte, incärcat cu palaturi grandioase, biserici, mänästiri, din dreapta $i din stänga. Inaintea ochilor, ca intro adäncime tainicä vedem un §ir nesfir^it de mine, cári cu adänca lor täcere, cu a§ezarea lor intr’o aparentä confuziune $i intr’un chaos misterios: ne ating, ne transpoartä, ne inatyä, Nici o resuflare de om nu mai conturbä aceasta lume a ruinelor, numai cáte un cälStor peregrin se vede cä stu- diazä cäte o rSmä$ifä a lumei dispärute, sau stá adäncit in cugete la vederea amintirilor unor vremuri legendäre pentru női. O fricä neespli- cabilä, un sentiment instictiv de religioasä pietate ne cuprinde involuntar: suntem pe mun- tele Capitolin $i inaintea noasträ se estinde: Forum Romanum. Fii salutat cu respect, in ruina ta inspäi- mentätoare, in mä-iirea ta elocventä. Cuteza- vom noi se cälcäm solul teu glorios? Cuteza-va fiul acestor vremuri de pigmei se-§i punä pi- ciorul pe pardosala, pe care au umblat uria$ii, pe care au pä$it imperatorii triumfätori, unde •Catonii, Cesarii $i Traianii $i-au läsat urme de pa$i de gigánál? Pare cä se aude incä resunetul oratoriei Am constatat cu multä multämire cä, p" porul nostru teran este destept ?i pricepétor, asu- pra cäruia esemplele potrivite §1 morale au foarte mare putere educativä. Pentru impedecarea scrierilor färä nici un folos ba cbiar stricäcioase §i pägubitoare pe de o parte, ear pe de altä parte ca sä ne putem educa poporul conform cu scopul si chemarea ce avem, ar fi foarte de dórit, ca piesele tea- trale se fie comprise de noi. Astfel ca prin acele sä sbiciuim vitiile §i sä ridicäm in mod vedit virtutile. In asemenea lucräri se pot tese esemple si intempläri, cari se indreple unele greseli, pa- timi ori vitii locale. Realisarea acestui scop ar fi posibil, dacä s’ar intelege clerul din fie-care diecesä, ca piesele se lie compuse de ei cu preferintä dupä trebuintele locale. Acele se fie cenzurate prin Ven. Ordinariate, sä le revadä si tipografnle die- cesane sä le imprime cu drept de proprietate, dänd onorar oare-care autorilor, ori esemplare din pieselo imprimate. FÓRUL ROMAN. (Vezi ilustratiunea de pe pag. 341.) ciceroniane, care inconjoarä Rosbrwl ca un sünét de träznit, räpind cu sine Roma uimitä, pare cä se aud §i astäz strigätele de iubilare entuziastä, cänd il insofesc pre Divul Traian la jertfa capitolinä, dupä intemeiarea provinciei: Dacia Traianä. Loc preamärit $i strälucit! unde fiecare piaträ vorbe$te cäträ noi! Influenta neasSme- natä, ce au esercitat asupra omenimei Roma sträbunä, i$i are urmärile sale pänä in zilele noastre. Nici un om cult n’au träit incä in lume, carele in desvoltarea .sa culturalä-moralä, se nu fie fost atins de acest ora$ minunat. Precum Roma electriseazä lumea toatä, a$a acum Fórul Roman, pentru cä Fórul acesta e ca o Romä in Roma, unde se concentreazä toate arteriile vie^ii imperiului, ca in inima omului arteriile de sänge, unde e a$ezat: »Umbilicus Romae«, unde e intemeiat cazanul viefii statului, unde arde focul sacru $i nestins al Vestalelor. Forum Romanum este intipuirea cea mai completä a istoriei lumei, intr’o icoanä micros- copicä. Aceasta icoanä märealä o prezentäm astäz oo. cetitori ai »Revistei Catolice«.
