Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-03-15 / 22. szám

REVISTA CATOLICA.

347

mai multe centre, are scoli pentru bäeti si fetite, institute pentru orfani etc........

Diecesa de Osaka, vicariatul central are 6.120 de credinciosi. Pägänii sunt in numér de 13.883,530. In aceästa diecesä nu este seminar, dar sunt scoli, orfeli- nate, etc

__

Di

ecesa de Naugasaki are 37,300 de suflete; pe teritoriul acestei diecese sunt 6.377,000 pägäni. Este seminar cu 60 de alumni, are scoli pentru bäieti si fetite cari sunt frumos cercetate, orf'anii sunt adunati si crescuti in opt institute!

Diecesa de Ha-Rodate are 6,650 de suflete, pägäni aproape la 7 milioane.

In Corea crestinismul sä dateazé din

i

anul 1784. Episcopul din Peking a fost

propoveduitor. La anul 1831 Gregoriu al XVI a infiintat Vicariat Apostolic. Cinci Episcopi au udat cu sängele lor pämentul acestei täri si sängele lor a fost semänta crestinismului. Astäzi in Corea sunt 60,000 de mii de crestini. Are seminar, orfelinate, casä pentru bäträni, scoli pentru bäieti si fetite, etc__

In Manciurea sunt doue vicariate npo- stolice. Numerul crestinilor e 34.000.

Aceasta misiune a suferit foarte mult in anul 1900, causa e rescoala si luptele din anul acesla.

Iacä pe scurt espuse progresele ade- veratei civilisatiuni care cucereste luptänd sub stindardul crucei!

Cre^tinétatea in veche a Tomi. Studiu istoric de P. R. Netzhammer O. S. B.

[Traducere publicata cu invoirea auctorului.]

(Continuare )

4. Paméntul si locuitorii din Tomi si jur.

Precum s’au arétat mai sus, Bretaniou au fost pus de episcop preste o diecesä foarte in- semnatä. Aceasta imprejurare au venit §i la cu- noscinta imperatului Valenle, dupä ce l’au gonit an eczil pre neinfricatul episcop, carele au fost foarte iubit de tot poporul seu. Schitianii s’au arétat atät de zguduiti pentru pedepsirea epis- copului lor, incät Valente s’au temut, nucumva sä ia o atitudine amenintätoare. Stia bine imperatui, cä poporul acesta putea se fie de mare fölös imperiului roman, atät pentru curajul seu eroic, cät mai ales ca o redutä puiernicä de apérare, in contra barbarilor din vecinétate. Pentru a-i imblänzi pre Schitiani, Valente au läsat sä se intoarcä la turma sa episcopul, distins din toate punetele de vedere, ?i mai cu samá prin virtutile sale cere^ti.

Aceasta temere a domnitorului de irup- tiunea popoarelor dela Nord, au fost foarte justificata. Deja cu 100 de ani mainainte (274) imperatui Aurelian au fost silit a läsa in voia Go- tilor Dacia cuceritä de Traian, cu atätea jertfe de báni §i de vieti de oameni, §i a strämuta cea inai maré parte a coloni?tilor dincolo de Du- näre, in Moesia, care provincie s’au §i numit apói Dacia Aurelianá. De atunci au devenit Du- närea de nou hotarul imperiului, ?i toti domni- torii au purtat grije, ca aceasta linie se fie din ce in ce mai intäritä, §i cu mai multä grije su- praveghiatä.

Ci chiar Valente au trebuit se ajungá se vazä, cum au fost siluite de barbari chiar aceste hotare, si cum näväliau popoaréle nordice, ca viforul, in impératia romanä. L’au ^i infränt in- tr’o bätälie, in tinutul Schitiei, la salcamuri (ad salices) in anul 377, §i mai tärziu cäzu el in- susi in lupta dela Adrianopol, la 378, jertfá or- delor barbare.1).

‘) Vezi: Weiss; 1st. univ. Graz, $i Lipsca, 1893 (edi(. 3) T. III p. 1574.........