Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-05-01 / 2. szám
REVISTA CATOLICA 27 bätrinului, indeobsce nu cunosc obiceiurile lui de copil; dar, dar, íj i aci e totul: lupu-si-schimbä perui, dar näravul ba! — Copilal sirguitor de odiniörä, ciliar cänd va ajunge sä vie ministru : lot cel sirguitor va fi; si copilul strengar si lenes, indeobsce, de nu se face ceva mai reu, tot un bätrin lenes devine, un perde vara si o povoarä celor cu cari Iräesce. Deci scóla indrumézft vrénd nevrénd. spre o viéta independentä. Ásta si pentru cei ce au ocasia a se forma in chip deosebit mai apói. Insä sä nu sburäm ca albina numaí pe virful plantelor, pesle flori, ori pete spinii ascu- titi! — Sä consideram si ceia ce se numesce grosul societätii, pätura de jós a ómenilor. Uitä-te la tärani, la lucrätor, Ia meserias: iatá talpa si temeiul tärii! Toti acestia gändesc, au idei, si dupä ideile, ce le au si cum le au, asa träesc. Imi vei dice, cä tocmaí acestia au putine idei: cate o dala taré putine. Ei bine, respond si eu, cä tare putine Idei au : dar iti die si pricina: au pufin, pentru cä au primit putin. Au pri- mit putin pentrucä in familia lor tata fi mama tot n au avut decát putin, fi cati dintre dinsií au avut, cum ti-ar dice el, fericirea de a nu fi dati pe mäna unul profesor, care sä-I puie sä serié alb pe placä nägrä, ápol tot sä/ fteargä ce-au seris! Vei gäsi multi, cari abia au putut invéta »Talai nostru« din gura mamel, si cu asta remän, pänä inchid ochil. Da, la asta se mai adaogä adesea cä nu pricep nid »Taläl nostru« dar merg la bisericä ca preotul orl da- scalul sä se röge pentru dinsii. EI aud adesea incä cäle un fir de litanil de cele . . . ce sciu mai bine decät »Tatäl nostru«. Spre fericirea Ior cele mal multe "ori nid alci nu pricep ce le merge din gurä; dic spre fericirea lor, cä daca unul nu pricepe réutatea unul blästem, pecätu- esce mai pufin’ decät cel ce-o scie. Pentru acestia toti cu casa pärinteseä (si numai cät de putin stau in ea, cäci ese indatä ca furnicile, care la cämp, care la meserie), deci cu casa si cu putinä carte ce au apueat, asa inträ in lupta vietei. Reul il invatä usor, daeä nu pricep, cä-I réu, usor se iau dupä cei ce le strigä in ureche si-I urmezä, credénd cä-I bine si réul! — Din causa ideilor nedezvoltate fi a ideilor celor grefite aflarn din di in di tot mal multe posne in lume: pänä es pe stradä, ba chiar se iau de cap: si apoi die, cä fac grevä ! — Unii vreau säaibä cät si altil, sau nu vreau sä plätescä nid munca dreaptä a acestora, pentrucä, die, ei sunt mal tarl, si cine-I mai tare, acéla sä fle si mal mare; apoi urma alege, adesea se due amändol la inchisóre ! Scólele catolicilor din Moldova. Situatia reala. Dec! cum sunt ideile omulul asa-i fi omul. Iar ideile lui sunt indeobste cum le a cäpätat, acasä si le a cäpätat in scölä. Deci se pote spune pe scurt: Cum sunt scolile intr’o tarä sau regiune, asa e si tara. Cum sunt crescuti tinerii in scoli, asa träesc si bätränii. De aceea cui ii zace la inimä ridicarea si indreptarea tärii, acéla nu póte privi cu nepésare lipsa orí presenta scólelor In tarä De aci ne esplicám usor marile sacrifiicii, pe care tinerul nostru stat Romänia liberä le-a fäcut pentru ridicarea, inmultirea.fi inbunätätirea scólelor din regat. Nu putem admira si läuda deslul si - linta fi sträduinta ministeriului de Instructiune publica, de a cäuta sä deschidä scoli chiar pänä in cele mal ascunse cätune din partea de resä- rit a Carpatilor. Totusi, o scim cu totil, cä in privinta aceasla mai este mult, mult de dórit. De aceea pe lengä consideratiunea de sus despre insemnä- tatea scólei orl unde, deci si la nol, fie-ne permis a da o privire asupra situatiunil actuale a coalelor din partea nordi cä a regatuluí román, din Moldova. Pe-noi near interesa propriu dis scólele catolicilor moldovenl.1) Inainte de a ne esprima asupra acestor scoli, e bine sä ne lämurim putin, ce se pricepe printr’o scölä catolicä. Credem cä scóla n’o fac numaí contribuabilii din localitatea scólei, nid caracterul fcóleí nu-1 hotärasce numérul mai mare sau mal mic al copiilor orl al religiunil copiilor. *) Nota: Moldoveni vrea sa dicä numai cei de prin Moldova: locuitoriT din Moldova. Se face numai silä cuvintului si insemnärii lui, de vrea cineva, sä intrebuinteze acest cuvint numai pentru o religie ore care : cum o fac unii pe la noT, Religia prin sinesi n’are de a face cu locul.
