Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-05-01 / 2. szám
28 REVISTA Scóla fiind numai continuarea sidesvoltare a * ’ crescerií copiluluí in familie, iar crescerea in familie, pe langä desvoltarea mintií trebuind sä formeze vointa, caracterul moral religiös al mi- cului copil: eredem cä íjcóla din insä-si natura sa, cere traetarea elementului religiös, pe langä cä invata pe copii a ceti §i serié etc. etc. In- sensul acesta de si toti copii intr’o scölä ar fi de religie catolicä : numai copii incä nu dau §có- lei un caracter religiös. Si sá nu crédá cineva, cä vorbim despre lucrurí de pe lunä: avem dese esemple, unde in satele calolice din Moldova numai profesorul (Cáte-o datä si copilul lui intre scolarí) nu este de religia scolarilor. Care nume vei da ca mai potrivit pentru asa scölä? Elementul religiös rémáne pe sama si sarcina pärintilor catolicí. Dar cänd au ei vreme pentru a intipari copiilor ideile din cári acestia vor trebui sä traéscá viéta lor intrögä ? Preotul, care ar putea povesti mulle importante in astä privintä, el, cum si unde pote ajunge sä vie intr’ajutor pärintilor? (Despre munca ce apasä umerií preotulul in satele numite vom reveni alia dalä.) Adese ori avem esemple forte curiose: profesorul abia a inceput sä cunoscä pe elevi, §i inainte poatechiar sä i cunoscä pe elevi §i inainte pote chiar sä reu^eascä a le intipäri cum sä faeä semnul plus (-*-), incepe a le toca cä religia e numai o basaconie! Copilul audind cele spuse de muma sa, Incä religioasä, audind cele spuse de preot: capetä fricä §i mai mare de scolä. Cu frica de $colä in curénd se unesce si frica de casarmä, Apoi lupta dilnicä: la urma ürmei cänd atare copil se trezesce bärbat, iti poti inchipui ideile lui adunate de pe aci de pe colo! si totusi omul träesce din ideile sale ! Pentru scolile catolice din Moldova avem in schematismul oficial pentru diecesa de Jasi din 1902. compusä de Pärintele P. P. Pal, un fei de resumat, la urmä, p. 20. Resumatul acesta fiind important pentru chestia ee-o tratäm, il copiäm cuvint dupä cuvint. El sunä asa : In tötä diecesa (de Ja§i) avem. pe langä Prea Sfintia Sa Epis- c.opul de Ja?i: öl preotp, 27 parohil, 122 biserici 11 paradise, 291 localitäfi, 77339 credinciofi 17680 familii; 1 seminar episcopal, 1 Seminar al Pärintilor conventual!, 2 institute ale Maicilor de Sion 2 §coli primäre de bäe^i, 2 §coli primäre de fete, 1 §cölä de dascali. Sä facem o micä reflexie asupra acestor date, si vom avea o idee mai mult sau mai pulin ezactä despre chestia propusä. 77335 credinciosi, 17680 familií. Tine bine minte, cel putin de numé- rul míilor: sunt septezecl §i §epte mii suflete, septe spredece mii familií. Numérul copiilor buní de §co!ä nul ved: arätat, dar ti l poti inchipui cel putin aproximativ, pentru 17 mii familií. Pune numai un copil de familie : ai indatä 17000 copii si fete pentru spoalä. Si cäte spoil ai pentru copiíí a 17 mii de familií? Cäte una, la Galati si la Jasi, pentru baeti si fete. Aceste patru sunt scoli primäre. La Jasi erau 60 bäeti §i 137 fete in cele doué scoli in cari pe langä materiile prevédute in programul oficial, elevii primesc si instructla religiosä cerutä pentru formarea consclintii si credintii lor. La Galati in asemenea conditiune, poate numai cu sacrificii mai bine simtite, gäsesci instruit! 146 copil si 300 copile. Trebue sä mai notezi cä Jasi si Galati sunt tocmal doué ora§e, si anume cele mai de vazä din diecesa de Ja?i printre catolicii acestor ora^e gasescí maré parte, sä nu die cea mai maré parte, sträini. Deci elementul román catolic din tötä diecesa de Jasi (din 77 mil poti socoti cam la sigur 60 mii catolicí indigeni) deci acest element remäne färä fcolí dorite de consciinta luí. Mai cu sömä la tarä, se simte lipsa scolilor §í cetätenii catolicí au rémas si sunt cu atäta, cät li-s-’a fäcut din partea statului, román ca si pentru concetátenií lor ortodocsi. Am putea numi sate curate intregí din Moldova cu sute de credinciosi catolicí, unde nu gäsesci nid urmä, nicl amintire de seoalá pri- marä. Preotul tot nu dovedesce: are dörä mai multe sate depärtate (avem parohii cu 35 Ioca- litäti depärtate si un singur preot.!) Ce face un singur om cu atätia copii? Cänd si unde le pöte da cel putin instructia relegiosä? Nu voim sä ne plängem prin aceste ränduri contra nimenuia. Noi reeunoascem greutätile seriöse prin cári au trecut de vécurí, tree si in present, vor trece incä nu scim cät timp catolicii din Moldova; catolicii indigeni la Jocul intäl, cäcl cät pentru cei sträini adeseori poti spune, despre unul sau altul; cä eri a venit, §i vedénd cä nuiCATOLICA. ___________ _____
