Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-05-01 / 2. szám
RE VIST A CAT0L1CÁ 21 „Franta e prada tiräniei unui partid monstruos, si manifestatiunile de bucurie, ce insotesc primirea oaspelui amic, stau iu coutrazicere dureroasä cu brutalitatea, ce puterea centralä guvernativä puné in practica in contra mänästirilor, si toate aceste manifestatiuni zgomotoase, nu pot ineca strigätul libertätii dripite, ce se aude in toate orasele. Eduard VII. trece proste o tarä, ce se aflä in luptä deplinä de principii si de actiune. Asta, fireste, nu-i poate fi un lucru pläcut. EI, un amic pronuntat al päcii, El, carele au amänat zioa incoronärii sale, pänä ce se impacä lucrurile in Transvaal^ El, carele au recunoscut valoarea bravilor, cari si-au versat sängele pentru libertate; nu poate se fie in sufletul [seu in- diferent fatä de venätoarea neumanä, ce se poartä cu toatä faria in contra unor cetäteni buni si vrednici de toatä stima. 3 3 Socielätile framassonice, societäti si Intreprinderi de tot sóiul, social-democrati, nihilisti, anarchisti-, träiesc si se dezvoaltä in toatä libertatea, sub egida constitutiu- nei republicane: singur numai Congrega- tiunile religioase, decorul, onoarea natiu- nei franceze, si cari au lucrat si lucrä mai mult pentru estinderea influentei franceze in térile orientale, n’au din ce träi in patria lor iubitä. Eduard VII, carele impreunä cu con- soarta sa, regina, au fäcut vizitä cälugäri- telor esilate din Franta, trebuie cä se simte foarle genat in mijlocul serbärilor splendide, bine stiind cä chiar in acele zile o ceatä aleasä de cetäteni francezi, si dame franceze de inaltä eulturä, sunt scoa- se cu forta din casele proprii, si sunt espul- zale din patria lor. Ministrul Combes serie o paginä foarte uritá ín analele istoriei, despre libertatea francezä, precum si despre cavale- rizmul liberalilor francezi. Regele -Engliterei si Impéralul lndie- tor aflandu-se in Franta, nu se poate se nu petrundä pänä la el suspinele dure- roase ale prigonitílor, si astfel primirea lui serbätoreascä devine o inzulla la idea libertätii. 3 Ce ironie a politicei ! Acordurile Marsiliezei, simbolul tu- turor libertäl iIor, pänä la estremitäti ne- permise, sunä sörbätoresle la urechile lui Eduard VII. si in acelasi timp opresc ac- lamatiunile la libertate, cári ernmp din mii de inimi de poporeni bravi si credin- ciosi cänd véd esecutändu-se cu forta 3 3 baionetelor ordinile guverniale pentru eva- cuarea mänästirilor de locuiloríí Ior paci nici.« Ce de energie de virtuti republicane se stinge in aceasta luptä de opresiune a libertätii. Si aceasta luptä nu este numai in contra congregatiunilor religioase, sau numai in contra unor indivizi,'ea este o vätömare fätise a maioritätii poporului francez, e in contra spiritului catolic si national a unui popor glorios, carele in veci nu va admite, cä pentru garantarea libertätilor publice e de lipsä a ineätusa libertatea insasi, sau cä spre acel scop inait se cuvine a räpi libertatea ind i vízilót*, a inchide biserici-, a präda patrimo- niul si mostenirea séracilor, a se ames- teca deadreptul in disciplina bisericeascä, de competenta escluzivä a Archiereilor. Republica Iui Combes seaméná foarte cu republica Iui Marat si Robespierre.“ Lucru firesc, cä sfirsitul acestei lupte inumane trebuie se sfirseascä in mod tra-
