Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-05-01 / 2. szám
22 REVISTA CATOLICÄ. gic pentru cäläti libertätti consciintelor religioase. Simpatiile lumei colte sunt cu cei asupriti si prigoniti färä de v'nä. Esemplele rele ale framassonilor si idano-liberalilor din Franta, Italia, si cu un cuvent din toatä lumea, produc preocu patiuni serioase in toate cercurile vietTT publice din lumea íntreaja. Totí se ínlrea- bä cu fricä si cu cutrémur: un astfei de sislem de prigonire unde se va sfirsi, aceasla dezläntuire apatimilor, ce resultate va produce in organizmul social al omenimei? Si cu cät mai primejdios sé aratä tipul viitorului apropiat, cu atät mai in- tenzivä este nizuinta elementelor celor bűne, a sé apropia cu sinceritate de Au- gustul Trón al Pontificeluí Roman, carele reprezenteazä principiul sustinetor de ordine publica si reguleazä mersul si luc- rarea omenimei spre j progres si fericire. Acesta este adevératul inteles al peregrinari! popoarélor la Roma, si a vizilelor Suveranilor la Pontificele Roman. »Et nunc Reges intelligite, erudimini qui iudicatis terram.« Francisc Josif RucLigier. Fost Episcop in Linz. 0 dätorintä filialä de iubire ?i de recunos- cintä elernä, me transpoarlä la mormentul Mare- ] ui Episcop de Linz, Francisc Josif, cändva Rudigier. Relicvia scumpä, ce o avem dela acest om ales al lui Dumnezeu, zilnic me duce in cäletorie spiritualä la locul Lui de odihnä, si mé indeamnä la conziderarea vietii Lui binecuventate si sfinte. Nu pot §i nu vreau de asta data se fac o biografie a Marelui bärbat, a Episcopului de säntä aminlire: vreau numai sé depun aceasta modestä cununa de recunoscintä pentru memoria Lui. In anii optzeci avui fericirea de a-1 cunoas- te, si- dupä audientele accordate cu gratie pärintascä de Gloriosul Nostru Pontifice Papa Leon XIII. am avut mai multe intälniri cu acest Sänt Episcop, si odatä cu urmasul Séu de pie memorie, Fr. M. Müller. Cänd imi aduc aminte de aceste momente fericitoare, inima mea se lopeste in sentimente evlavioase. Acel Episcop venerabil. bärbat intelept, Pä- rinte inbitor, minte luminata .si petrunzätoare, jmi gräia inspirat ca un profét. Obiectul conversatiunei era de obicei starea Bisericei noastre, a credinciosilor nostri, a popo- rului nostru romänesc, Aréta o cunoscintä surprinzetoare asupra acestor chestiuni, cunostea foarte bine jurstärile vietn noastre biserice§ti si politice. Ri mai ales de Prea-Veneratul si in veci neuitatül Nostru Archiepiscop si Metropolit Dr. Joan cändva Vancea isi aducea aminte cu multä simpatie, stimä si iubire, avénd ocasiune de-a — L cunoaste de pe vrémea, cänd era prefect in institutul teologic numit Angustinian, in Viena unde era si Fericitul in Domnul, ca ascultätor de s Teologie, in acele cursuri superioare. Ca preot, paroch, profesor, rector semina- rial, §i din 27 dec. 1852. ca episcop diecesan in curs de 35 de ani, au fost model de pietate, de zél, de luptator pentru drepturile bisericei, a poporului credincios. 0 insusire eminentä l’au distins In toatä viata sa: devotiune profundä, constantä, sincerä cäträ Preacurata Fecioarä. Un monument celebru al acestei devoliuni este zidirea catedralei celei noue intru onoarea Fecioarei binecuventate, din ocasiunea proclamä-
