Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-10-01 / 11. szám
168 REVISTA CATOLICA. 0 MÄRTURISIRE PREA SINCERA. Am sub ochi un organ, care cu toatä pu- terea vrea sä represente ortodoxia muscäleascä. Intr’o discusiune contradictorie unul dintre cele mai puternice argumente este acéla pre care ni-’l subministreazä märturisirea contrarului. De am zice noi acele ce scriu domnii adversari, am fi considerati, drept oameni far’ pic de rumine, oameni cari ne batem joc de clerul ortodox, !1 insultám si 11 dam de gol inaintea dusmanilor, cari pretexte cautä sä 1 atace! Biserica eatolicä §i derül ei, institutiunile ei sunt acusate de ignoranta, de abus de putere, de toate relele. Cänd fiintele cele binemeritate a societätii sunt atacate, se auzi unele märturisiri din partea acusatorilor, in cari recunoa$te inferiorilatea sa. ignoranta sa, nedestoinicia sa, pare cä auzi zisa sf. scripturi: »Ex ore tuo te iudico«. Ne surprinde, spunem sincer, cum oameni inteligenti se lasä rapiti de patima confesiona- lismului §i färä pic de criticä, far’ a reflects pufin, se lasä sedusi a serié unele lucruri cari de le ved tipärite si le eelese dupä ce pasiunea s’a asezat, se ingrozesc ei in?i-§i! Sau scriu lucruri cari nu fac onoare si cinste celora Intru a caror apärare se scriu. Apärarea insani e acusä! Sä acusä clerul catolic cä e ignorant, factored ignorantei, din conträ clerul ortodox va fi la inältimea chiemärii sale, va serie, va publica opere, sau cel putin va ceti ?i se va lumina! Nu numai primele dar nici cel din urmä nu ’1 face. Dar ni-e cunoscutä alocutiunea ti- nutä de P. S. Sa Pop Ignatie adresatä delega- tiunii clerului cu ocasiunea instalärii sale, cänd adresandu-se celor de fatä le zice: »Cetiti si Ve luminati« ; ear »Tribuna Poporului« ziar care cunoaste foarte bine viata §i deprinderile clerului ortodox, recunoafte lipsa culturei acestuia, chiar pentruca nu cetefte! Cä nu sä ocupä cu cre§- terea poporului cu cultivarea lui, ni-e märturie clasicä cele tipärite in Nrul 89 a. c. a ziarului »Vremea« : »$i cum noi ortodoxi avem foarte putine cärti de rugäciuni sau de invätäturi re- ligioase etc.« »Teranul nostru socoteste cä e de maré fölös pentru el $i pentru ai lui sä aibä in easä o cärticicä religioasá. De aceea mai in fiecare casä de tärani vei gäsi »Epistolia«, »Visui Maicei Dom- nului«, »Minunile sf. Sisoe«, »Anestitia aripa Satanei« si alte scrieri, reminiscente de ale bogu- milismului, pe cari säteanul cu cinci parale sau cu zece báni le gäseste la toate tirgurile, iar- marocele §i orä^elele din judetiul lui. Dintre aceste scrieri, mai toate apocrife, prea pufine sunt folositoare religiei, in general si religiei ortodoxé in special. »Oamenii bisericei noastre (ortodoxé) nu s’au ingrijit de cultura religioasä a poporului pre aoeastä cale«. Si ca in ceva mod se escuseze aceasta cul- pabilä negligintä a clerului, alribue clerului ortodox un lucru, care, drept cä nu l’au fäcut, dar nici nu il pot face din multe cause, zice: »Pe de altä parte biserica noasträ ortodoxä ne cäu- tänd sä faeä proseliti nu s’a gändit nici odatä sä tipäreascä brosuri poporale de propaganda«. Oh Doamne ! Unde am ajuns ! Clerul catolic s’a cultivat, poporul l"a educat si pentru cre§terea poporului nu intrelasä nici spese nici obosealä, cäci pentru popor trä- e§te, si eaeä cä el e päcätosul, ear clerul ortodox e nevinovatul e vrednicul de laudä sau cel putin nu meritä dojanä pentru inactivitatea sa cäci n’a fäcut propagandä, nici n'a voit sä faeä. Clerul ortodox n’a fäcut si nici nu va face propaganda cäci i lipsesc multe, intr’altele conform atestatului dat de superiori §i ziarele ortodoxé, i lipse^te cultura. Noi catolicii nu ne bucuräm de aceasta stare a clerului conf'ratiior nostri; nu! Ignoranta e orbie! Pre noi nu ne supärä nici un pic cultura altora! Aceasta se o aibä cu totii vom fi bucurosi! Stiinta duce la luminä, si Dumnezeu e luminä! Biserica catolicä a cärei fundamente sunt pe piatra cea neresturnabilä zi- dite, cu linitjte si märire progreseazä revärsänd luminä, cäci e din luminä! Cu cat clerul ortodox va fi mai luminat, cu cät va cunoaste mai bine trecutul säu, cu atät
