Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-10-01 / 11. szám
REV1STA CATOLICÄ 169 mai grabnicä va fi re’ntoarcerea la sinul maicei parasite, la Roma ! Cultura clerului ortodox Román, 11 va duce la convingerea eá biserica lui Christos e una fi aceea are de cap pe patriarchul de la Roma ! Va vedea fi clerul ortodox Román cá de voeste sä aibä viitor biserica. de voefte ca natiunea Romäneascäsä nu fie injiugatä carului tarismului, si inhamat la carul despotismului, de voefte sä aibä spiritul mare al Occidentului, trebue sä se uniascä cu Roma ! Puterea bisericei fi viitorul ei nu sä ba- seazä pe forta brachialä a moscovitismului la care des apeleazä ortodoxii panslavi; ci pe o fortä moralä superioarä tuturor imprejurärilor, cari nu pot impedeca biserica in mersul seu triumfätor; cäci toate tree, numai cuväntul lui D-zeu rämäne in veci! Asta or vedea-o si Ortodoxii de vor ceti, si se vor lumina. Cum e de ignorant clerul catolic si cum pärtineste obscurantismul vom vedea mai tirziu j cänd vom enumera numele ilustre ale unora cari j sunt fala precum a stiintei, afa si a bisericei catolice, a cärei preoti au fost! Alunci vom vedea si acusa, care se face bisericei catolice fi mini- strilor ei, ca adecä: cäci <m- fi nisle oament ne- milofi cari sub vestminlul taiar,. au o inimä mai mult ca tiranä, o inimä de tigru, de hienä! Si pentru demonstrarea acestei conclusiuni se aduc argumente la cari a reflecta nu numai cä nu e de oameni seriosi ci e a se zice: Calumniare audacter, semper alicpiid haeret! Nu numai clerul catolic e ignorant, ci e fi prepotent; ear o bisericä cu o ierarchie mai bländä, mai umanä ca cea ortodoxä, care nu sä lasä sedusa de pasiuni josnice, unde numai ca- noanele in sensul lor cél mai genuin sä esecutä, nu existä! Cunoaftem destule casuri, preamulte, in care auctoritatea bisericeascä ortodoxä s’a j servit de: »Sic volo, sic jubeo;« dar nu cumva sä se zicä cä noi cäuläm vina cu lumina, se au- zim cele ce scrie amintitul organ ortodox: »Vre- mea« Nr. 91 a. c. Dupä introducerea fäcutä cu reserve, din partea redactiunei, dä loc unui in- teresant articol. E adevär, cä e vorbä despre biserica ortodoxä in Románia; dar de stau afa lucrurile unde biserica e decretatä autocefalä, ce va fi in alte täri! Eatä articolul interesant sub titlul: Judecata bisericeascä: »Existä in aeeastä tarä trei feluri de jude- ' cäti, daca le consideräm dupä tribunalele care le pronuntä: Judecatä civilä, judecatä militarä si judecalä bisericeascä, toate diferind in atribu- tiuni si proceduri fi avänd fie-care organisatia sa a parte; insä, pe cänd cele douä dintäiu au organisatie care cuprinde mai multe instante, judecata bisericeascä se märgineste numai la o singurä instantä, sau mai bine zis la vointa unui singur om, a Episcopului, care numeste atät pe judeeätorii de instructie (protoiereul si revisorul eclcsiastic) cat si pe judeeätorii tribunalului bi- sericesc (consistorii) si apoi, in urma unui simulacra de judecatä, hotärirea pronuntalä de acei judeeätori trebue sä fie aprobata tot de Episcop. Cu un asemenea sistem este evident cä in Eiserica noaiträ autocefalä ortodoxä - romänä n'avem justitie; cä P. P. S. S. Episcopi au centralizál toatä judecata in mänile Prea Sfintiilor Lor suprimänd dreptul de apel preväzut de art. 67 din regulamentul pentru disciplina biseri- { ceascä, sau mai bine zis. de canon. 6 al sinod. ! II ecumenic fi cä, adesea-ori, hotärirea consisto- rului este dictalä de inai ’nainte; — fi, pentru ca sä fie siguri P. P. S. S. Episcopi de aeeastä putere judecätoreascä, au luat in toväräfie fi pe d.‘ ministru al cultelor care, prin defensorul ecle- siastic, ia parte la toate procesele, fie preotul dat judeeätei de ori eine ar fi, afa cä, de multe ori. bietul preot pirít are doui acuzatori (revizorul fi deíensorul) fi nici un apärätor, cäci, pe cänd la tribunalele civile fi militare acuzatul ori piritul poate avea apärätor (ba chiar i se dä din oficiu daeä n’are) la tribunalul bisericesc el tre- bne sä se apere singur, verbal sau inseris, iar sentintele nu sunt publice. Sä ne imaginäm acum un preot oare-care cäzut in disgratia P. S. Episcop, ori a d-lui ministru, care nu-1 poate suferi fiind-cä.... »nu-i de-ai noftri«. Adus inaintea consistorului dupä nifte denunturi ori reclamatii care-i pun in sar- cinä fapte grave, dar numai imaginate, el va avea in fatä pe cei trei judeeätori numiti de Episcop, iar la dreapta fi la stänga sa vor fi cei doui acusatori: revisorul fi defensorul, unui acuzänd iar celalalt aprobänd cei putin, prin graiu sau prin gesturi. Cum se va apára bietul preot tirit aici numai de intrigile altor preoti cari ii ur- märesc locul, ori ale unor oameni mici la suflet din poporul säu ?! De ar fi ori cät de inteligent fi nevinovat el tot nu va putea sä se apere bine, pe de o parte din causa emotiunei, iar pe de alta, pentru cä nici nu e afa de indeinänatec la
