Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)

1903-10-01 / 11. szám

164

REVISTA CATOLICÄ.

_______

PU

TINÄ APOLOGIE.

c. m.

Cetitorii »Revistei Catolice« au fost incu- nostiintati ln numärul de la 1 Septemvrie c. despre infiintarea la Bucuresti a douä ziare »Vremea« si »Lumea Ortodoxä«. care sub masca destul de strävezie a apärärii nationalismului romin in contra papismului, au redeschis in Ro- minia vechia campanid in favoarea ideei slave in genere §i in favoarea politicei rusesti in special. Ba chiar »Lumea Ortodoxä« tipäre^te o edi- tie cu text franc* - rus, drept dovada lumi- noasä a cucernicelor sale inlentiuni. Insä tocmai dragostea färä perdea pentru sfinta impärätie slavä pare a fi pricina pentru care amintitele ziare sunt foarte putin cetite si gustate de pu- blicul romín. Cäci ori-cit de naivä ar fi o parte a cetitorilor din regatul de dincolo de munti, to- tusi ea nu póate primi decit cu neincredere, dacä nu cu dispret, declamatiile maniace §i insultele orientale ale unor redactori pretinsi cre^tini, de- veniti in mod eonstient sau inconstient unelte ale célúi mai primejdios dusman pentru Rominii de pretutindeni. Aceasta este iarä§i pricina, dacä nu ne inseläm, pentru care pinä acuma nu s’a simtit nevoe in tabära de altmintrelea prea re- strinsä a catolicilor din Rominia, de a respunde provocärilor nenumärate ale »Vremii« si ale »Lu- minii Ortodoxé«. Totusi cu acest prilej va fi bine sä amintim cetitorilor nostri de celebra brosúra »Pravoslavia Romina, fatu cu drcapta Gredintä Romanä, In vara anului 1886«, opera serioasa, incälzifä de cél mai curat patriotism rominesc si tot de-odatä, una din cele mai strälucite desi nu din cele mai voluminoase apologii ce s’au seris vre-odatä intru apärarea ideei catolice in orient.

Retipärim in coloanele noastre dupä §epte- sprezece ani, paginile 55—60; nici un Romin, fie unit, fie neunit, nu ar trebui sä le ignoreze sau sä le uite vre-odatä, pe cind pe de altä parte nici unul din alletii ruso-ortodocsismului romin nu a indräsnit pinä astäzi sä respunzä la patrio- ticul rechizitor ce a räsumat in eie cu atila sliintä istoricä §i cu atitä logicä nepraznicä, Doc- torul Nerset Marianu :

». . . . V. Biserica Ortodocsä in toate tim- >purile a fucut din Romini unealta ambitiilor »si a intereselor sträine. — Indatä ce escamo- »tarea earacterului primigeniu a! imperiului ro- »man din Resárit fu un fäpt implinit prin trans- »formarea lui in imperiu grecese, incepurä sä se »iveascä si pretentiile Episcopilor tarigradeni, »cari mai intliu luarä titlul de Patriarchi Ecu- ' »menici, si apoi se sirguirä de a atrage in rea- »litate suprema obläduire bisericeascä acolo unde I »era de aci inainte sä fie suprema obläduire po- »liticä. De aci schismul religiös, unde dogmele »furä numai un pretecst, dar care prin sinesi »cum se rostia foarte nimerit !a o prelegere ti- »nutä in 1883 unul din profesorii no?tri univer- »si tar i din Bucuresti in presenta mea, »nu era »»decit vorba cea din urmä a unui schism de »»o naturä diversä si múlt mai vechiu, adecä a »»schismului etnicsi cultural, accentuat prin dua- »»litatea imperiului«. Acel domn profesor s’a fe- »rit de a scoate urmarea logicä a unei premise »alit de lämurite: insä eu n’am fricä de logicä, »precum mi se päru cä o are domnia-lui §i »adaog cä Rominii din veac. IX si XI, imbräti- »sind punctui de vedere al lui Fotie si a lui Ce- »rularie, se fäeurä solidari cu ambitia §i cu in- »teresele cezarismului bizantin, cari nu cores- »pundeau de loc cu ale noastre, fiind acelea : »atintite spre cotropirea Iatinitätii de pretutin- »denea, dar mai ales din peninsula balcanicä, i »unde limba latinä era si proscrisä decit-va timp »prin decretele impärätesti.*) In chipul acesta, i »mai nainte chiar de a se statornici bine pe te- I »ritoriu si de a-§i agonisi o deplinä organizare, »natia noasträ isi iscalia cu minile proprii o re*) In fapt, Bizantinii isbutirä a desfiinta, a risipi j si a asimila prin toatä peninsula balcanicä elementul lati- I nesc, ast-fel incít, in loc de a fi mai multe napi romanice orientale, precum sint mai multe occidentale, n’a lämas I in räsärit decit o singurä, adecä natia noasträ. Obser- i vatia aceasta o auzii in aceeasi prelegere universitarä ' ce o am amintit. Git pentru felul manoperilor grecesti i din toate timpurile, in ceea ce priveste stirpirea celor- lalte nationalitäti, avetn si astäzi probe in Macedonia, I Epir si Tesalia. (Nota auctorului.)