Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-09-01 / 10. szám
revista catolicä 159 53 de Infanterie. Presedintele comitetului local salulä cong^esislii. Tema discursului este: Gaude felix tg rippina, sanctacue Colonia. Noteazä im- portanta congreselor catolice cári dela 1848 afarä de cati-va ani, s’au tinut re- gúlát. Multe sunt chestiunile cári trebue pertractate din partea catolicilor. Observä cä é credincios principiului; sä se intereze de cele referitoare la catolicism. Aminteste rnembrii bine meritati cári ’ i au decedat. Laudä pe cei de fatä cari n’au pre- getat a participa la congres, si in special pe loan Falk care dela 1848 a luat parle la toate congresele. Multumeste prefeclului orasului de interesarea arälatä pentru reusita con- gresului. Direclorul Grissler salulä congresul in numele catolicilor din Manheim si Baden, unde s’a tinul ultimul congres. Dobe in numele catolicilor din Danzig. Blücher in numele celor din Mechlenburg, iar Roop- mans in numele catolicilor din Holanda. Adunarea generalä publicä e deschisä in 24 Aug. la oarele 5 p. m. sub presedintia de onoare a Cardinalului Archiepiscopesc Fischer. Presedintele efeetiv deschide se- dinta. Reaminteste trecutul congreselor catolice, actiunea desvoltatä de conducetorii fruntasi a cäror osteneli azi aduc roadä imbelsugatä. Discursui a fost viu aplaudat. Cardinalu 1 Fischer ceteste rescriptul papai in care propune congresistilor de prototip actiunea desvoltatä de Windihorst. Terminä impärtind binecuvintarea apostolicä. Aplause frenetice au urmat acestui discurs. ültima cuvintare a fost rostitä de adv. Roumpf din Monaco. Oratorul a fost viu adamat. A participat la adunare si Card Ferrari invitat in mod special de Card. Fischer. A tinut un discurs foarte frumos. In 25 Aug. s’a tinut adunarea de in- chidere. Tot in acea zi si-a tinut adunarea i . i generalä si »Volksverein»-ul. Aceasta societate are membrii din loatf^Rastde sociale, si are scopul de-a ape» prin fapt si scriere credinta, a promova Wnele social. Aceasta societate are 300.^0 membrii, in anul acesta numérul lor a crescut cu 100.000. In adunarea generalä de inchidere, adunare foarte numeroasä, s’a cetit epistola de aderentä a luturor episcopi lor germani, cari si ei si-a tinut congresul cu putin mai nainte la Fulda Dupä aprobarea ordinei de zi, in care pe scurt se face o amintire de cele inde- plinite in decursui anilor dela 1848 pinä azi‘ alat pe lerenui religiös cat si social, se supun aprobärii hotäririle luate in sec- tiuni; hotäriri in contra duelului, in contra imoralilätii si alte referitoare la chesliuni sociale. Studenti incä au participat in immer foarte frumos la aceasta adunare. Tot in acesle zile si-au tinut adunä- rile generale societätile catolice a comer- ciantilor, S. Bonifacius, S. Augustin, St. Cecilia. Bucuresti. Savantul nostru archeolog, Gr. Tocilescu, paremi-se, ca sä-i-si ilustreze si mai tare cunostintele istorico-politice, cu privire la viata nationalä a romänilor diu Ardeal, dovedite la serbätorile de tristä amintire, din Deva, — au träntit pe masa Academiei Romane din Bu- curesti, urmätoarea criticä asupra lucrärii isto- rice a Reverendisimului Canonic Dr. Augustin Bunea. »Telegraful Roman« din Sibiu, cu vie sa- I tisfactiune (prematurä), reproduce critica dlui I Tocilescu in urmäloarele : Domnul Dr. Augustin Bunea, canonic metropolitan in Blaj, a publicat in anui trecut o carte despre .»vechile episcopii rominesti«, in care trage dungä pesre intregul I trecut al bisericii noastre gr. ort. romine, incercindu-se I sä arate, cum noi n’am avut in trecut metropolie in : Belgrad, n’am avut autonomie bisericeascä, n’am avut decit numai preoti färä sef, färä conducätori. Cartea aceasta, a cärei tendentiositate, impreuna I cu pärerile gresite cuprinse in ea, eredem cä va forma object de discutie in coloanele acestui ziar, a fost ina- I intatä si »Academiei Romine« pentru a fi — premiatä. A fost impärtitä d-lui Gr. G. Tocilescu, pentru a’si da pärerea asupra ei, iar savantul i-a fäcut apreciarea me- j ritatä, si pe baza raportului säu, comisiunea premiilor a respins cartea, cu sease voturi contra douä, (care erau, dupä cum suntem informati, ale domnilor Iosif Vulcan si loan Bianu) aflind-o nevrednicä pentru a fi premiatä.
