Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-09-01 / 10. szám
154 REVISTA CATOLICA. b) Prinmrmare mijlocul cel mai acn- modat spre Wungerea bogätiei popoarélor este poten. *a si desvoltarea industriei, c) Fiind cä natiunile sunt cu atät mai bogate, cu cat mai multe bunuri economice posed, iarä spre inmultirea produc- tiunei serveste mai ales impärtirea juslä a muncei, urmeazä, cä spre potentarea bogätiei nationale conduce impärtirea cea mai estinsä a muncei, ca fie si care sé-si ia partea sa din munca comunä. d) De oare-ce statele si popoarele sä compun din indivizi particulari, iarä oa- menii particulari mai ales in vederea bu- nästärii materiale se indeamnä la muncä si la incordarea facultätii si a capacitätii lor de muncä si industrie: urmeazä de sine, cä spre desvoltarea sirguintei spre muncä nationals mai mult confereste libertatea absolutä si nemärginitä a omului, ca in conformilate cu sentimentul seu egoistic, sä lucre ca sä ajungä Ia averi si la bogätie. Aceasta ^coalä englezä, sau Smithianä au produs curentul liberalismului absolut, care au pétruns in legislatiunea térilor ca si in stiinta economiei mjtionale la toate popoaréle. Din cele espuse se esplicä, pen- tru ce se considerä sistemul acesta de factor de frunte in promovarea industriei, iarä economia agricolä, sau agricultura, unde munca omului nu e singurul factor principal, rémane cu mult mai putin, si numai in al doilea rind consideratä. Aproape toate statele europene si-au intocmit legislatiunea in conformi taté si in consonantä cu aceste doctrine liberale. Asa au urmat rind pe rind: desfiintarea brezlelor si a corporatiunilor industriale, cu introducerea libertätii industriei, delä- turarea greutätilor, ce impedecä produc- tiunea liberä; abolirea legiior despre iimi- tarea uzurei; transformarea relatiunilor i agrare, cu scop de a asigura dreptul de dispunere nelimitalä preste mosii, si ave- rile imobile; deläturarea dispositiunilor pen- tru asigurarea drepturilor asupra proprie- tätilor comune, si a legäturilor hipotecare, etc. etc. (Va urma.) Enric Sienkiewicz. a ^ Nuvelä istoricä din timpul lui Christos. Traducere de H. F. (Urmare fine). In sfirsit sä scuta spre a lua reinas ,bun. De odatä Antea zise: — Caius, sä mergem, sä vedem pe acest Näzärinean. — Nu intärziati, — spuse Pilat indepär- tindu-se: — cortegiul va porni peste putin. VII. Cerul, care de dimineatä fusese strälucit, citre amiazä incepu insä a sä inoura si dela räsärit sä ridicarä nouri negri rosietici, vestitori de vijelie. De asupra orasului mai strälucea se- ninätatea §i nu bätea nici o adiare de vint. Pe coama Golgotei lumea sä gräbia in pit • curi de-alungul drumului pe care era sä treacä cortegiul. Soarele lumina locul pustiu, sterp, po- somorit, si acea luminä vie fäcea sä aparä §i mai f mult tristeta crucilor goale. Departe, pe orizont, . sä intindea linia dealurilor nehotäritä §i nesigurä. i De desupt, intre munlele si zidurile orasului, o
