Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-09-01 / 10. szám
REVISTA CATOLICA 151 Cestiunea sociala. (Continuare.) 13. Trebuie sä läcem deosebire intre liberalismul din scoala vechie, si intre li- beralismul moderat, foarte estins In zilele noastre. Acest liberalism moderat nu recunoaste egoizmul ca pre factorul si indem- nul singar indreptätit spre activitate eco- nomicä si industrialä; si recunoaste cä statui are drept de a influinta in mod ho- täritor asupra acestei activitati, prin Iegis- latiune sociala. Sustinelorii liberalismului moderat se disting prin o prevenire sincera fatä de muncitori, si pretind legi spre bi- nele muncitorilor. Acest liberalism isi afirmä si accentu- eazä ioarte holärit deosebirea de cäträ li- beralismul absolut. Nu admite doclrinele crestinismului de baza stientificä a siste- mului seu economic, ci aceasta bazä o cearcä in fenomeneie si resultalele empirice, constatate in urma activitätii econo- mice a oamenilor, din cári apoi deduce principiile sale generale. Mai departe, liberalismul moderat admite, cä toalä activitatea economicä si industrialä a omului este supusä legilor moralitätii si a dreptului. Si in aceasta consistä cea mai de cäpetenie deosebire a lui de cäträ liberalismul absolut Cu toate aceste, nici aceasta directie mai moderatä nu recunoaste esislenta unei legi morale, de Uumnezeu date, si care ne deobligä strict la observarea iubirei deaproapelui. si la considerarea binelui de obste. Si nu vrea se stie nici de legi naturale, obligä- toare pentru toti oamenii deopotrivä. i~>i fiind cä ii lipsesle credinta, morala ii este de totul vacillantä si elasticä. In privinta aceasta acepteazä principiile materialismului, si toate principiile morale si de drept le tine de scbimbätoare, dupä cum schimbä relatiunile publice in viata omenimei cu desvoltarea culturei. Dar nici acest sistem mai moderat nu admite adevérul, cä omni e creat de Dum- nezeu. ca fiintä socialä, si cä sunt legi dumnezeesti, cari il obligä pre om si in activitatea sa economicä, cä natura ome- neascä cere intrunirea fortelor pe acelasi teren de activitate, cari intruniri apoi ne- cesarmente limiteazä libertatea absoluta in activitatea economicä si industrialä. Adeptii acestei directioni se deosebesc ?i ei in doué grupe principale, dupä cum admite o influentä mai mare sau mai pu- tinä din partea statului, in regularea activitätii economice si industriale a oamenilor. Cei dintäi tin cu tärie la principiul libertätii eeonomice si a egalei indreptä- tiri pentru toti, si privesc in acest prin- cipiu motorul principal pentru bunästarea si desvoltarea culturalä a omenimei. Delä- turarea relelor is\Torite din Mancesterism, o vede in reuniunile libere a oamenilor din clasele inferioare, .si mai ales ale muncitorilor. Statui numai atunci, si in acel caz are sä se amestece cu legislatiune so- cialä in afacerile acestor reuniuni, cänd se constalä, cä cei mai slabi nu mai pot i sta, cu puterile proprii, impotriva opre- siunei si a esploatärii, din partea celor mai tari. Cealaltä grupä accentuiazä, cä statui trebuie sä aibä o inriuriie preponderantä in relatiunile eeonomice si sociale ale oa‘ 1 ’ ? .
