Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-09-01 / 10. szám
REVISTA CATOLICA. 152 menilor, si Wiume cu scopul, ca aceastä putere de st* sä fie in stare a da fie si cäruia, ce ii compete ca al seu, va se zicä se aibä putere de a se ingera de arbiLru in chestiile de contrast intre interesele in- divizilor particulari, sau ale reuniunilor, si a asigura pentru fie si care o situatie so- cialä si economicä, ce ii compete dupä mésura justä a trebuintelor sale, constatate in relatiune cu pretensiunile binelui de obste. Se vede din aceste, cä aceastä gru- pare, in ce priveste conceptiunea. Despre rolul si datorinta statulni, se apropie mult de punctnl de vedere al Doctrinelor crestine. 14. Acei crestini-catolici, cari sunt de pärere, cä trebuie sä facem si liberalis- mului unele concesiuni, adecä Catolicii liberali, isi formuleazä si ei vederile lor in urmätoarele: a) Recunosc si pretind, ca in activi- tatea economicä si industrials sä se resi pecteze principiile si legile moralei crestine, in toatä intinderea lor. In punctui acesta se pun pe punctui de vedere just si acu- rat. Asa de es. sunt absolut contra esploa- tärii celor mai slabi, prin muncä indelun- gatä, mai ales a femeilor si a pruncilor. fund cä aceasla e in contra deaproapelui. ,Observarea zilelor de repaus, dumineca si serbälorilor. Deläturarea tuturor aranjamen- telor sau institutiunilor, cari ar putea sä pericliteze moralitatea muncitorilor. Recunosc esistenta drepturilor naturale, si pretind dela stat respectarea acélóra. Asadarä resping ideea acea primejdioasä, cä statui are dreptul neconditionat de a se amesteca direct in toate relatiunile vietii cetätenilor. Se vede dar, cä aceste idei ale catolicilor liberali, sunt cer si päment departe de ideile liberalismului absolut, precum si a celui moderat. b) Vreau mai depart® ca statul sä nu intre in regularea chestier de drept, si a economiei poporale, mai departe decät acea- sta pretinde ocrotirea dreptului, in sensul cel mai strict. De aceea nu aprobeazä legile aduse sub titlu de scutire a muncitorilor, de asigurare a lucrätorilor, fiind cä prin aceste se trece preste hotaréle de drept ale muncitorilor. c) Tot din acesl punct de vedere nu sunt pentru organisatiunea muncitorilor in clase deosebite, dupä natura muncei individuale, si considerä corporatiunile aceste, ca prejudicioase libertätii muncitorilor. d) In chestia prevenirei si a sanärii I abuzurile, ce se nasc din libertatea nemärginitä a cconomiei, nu doresc interventia statului, ci mai virtos realizarea invetätu- rilor crestine, despre iubirea deaproapelui si despre datorinta de a veni in ajutoru! celui mai slab, si a celui lip sit. Cei mai bogati trebuie sä dovedeascä prin faple iubirea deaproapelui, ingrijindu-se in mod cuvenit, prin plalá si prin ajutoare in vreme de nevoi, de soartea supusilor, a muncitorilor, iar pre aceslia instruindu-i in spiritui crestinesc, la viatä onestä, cu osindie si cu crutare, sä fie indestuliti cu soartea lor. In felül acesta devin cu tótul de prisos unele institutiuni siluite din partea statului, si statul rémane intre marginile juste ale aperärii si garantärii sigurantei publice si private. Activitatea liberä va aduce roduri cu mult mai imbelsugate, mai binefácé- toare, decät e in stare sä producä statul cu organisatiunile sale introduse cu forta. Acest fel de liberalism, ca si celelalte si- steme liherale, se pune in opositie cu pracsa economicä si industrial a veacu- rilor trecute, si se puné pe un teren inse- lätor de optimism esagerat, cänd asleaptä
