Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)

1903-09-01 / 10. szám

144;

REVISTA CAT0L1CÄ.

Prirnesti» tractezi tu azi neomeneste pe vecinul téu diÄaltä tarä, astepti ca el sä te trac- teze apoi altfelw — Apoi acei cäti-va cari strigä si nu stiu ee fae, sä caute a nu ne strica renu- mele cel bun, po cari Romania ca si tot románul ln deob^te si-l’a dobändit printre sträini toe- mai prin bländeta §i caracterul seu prietenos. Deci atentie cu sträinii de diferite nationalitäti, cäci ?i noi, de nu toti, cel putin pe vreme seurtä,

§i o mare parte dintre noi, avem de a face muH j cu sträinii §i profitäm mult din amicala lor pur- | tare fatä de noi.

Gazetarii in chestie au oare mai mult in j vedere pe catolicii indigeni romäni : näscuti, crescuti §i alipiti de tarä ca ori care bun compatriot? — Dacä pe ace§ti ii viseazä : suntem acasä la noi. Numai putinä liniste §i dispositie prieteneascä, de nu fräteascä, §i ne lämurim in- dalä. Suntem fii ai aceleasi täri, legati in trecut present si viitor de soartea si deslinul aceleia^i } mume obstesti. Suntem concetäteni, cu deosebire numai in religiune. — Ei bine: sä cäutäm un punct de plecare solid si sigur: sä velem, daca | nu ne putem tinea in legaturi prietinesti, frä- j testi de concetäteni pe längä deosebirea de cre- dintä. La cäte confesiuni nu trag fiii unei si aceleeasi täri ? — Nu voim prin asta sä stabilim principiul libertätii absolute si réu intelese in privinta religiunii, constatam simplu faptul: fiii unei §i aceleeasi täri §i a Romäniei trag la diferite confesiuni. Faptul acesta se baseazä pe insäsi Constitutia tärii noastre : ori ce Iromän se bucurä de libertatea constiintii, poate fi de ori ce religie si confesiune vrea — sigur pe längä libertatea constiintii garantatä de Constitutie — are §i réspunderea totalä a constiintii §i a fap- telor sale. Dupä Constitutie poate fi deci de ori | ce religie. De observäm bine ce se petrece intre noi romänii: vedem cä trägem la diferite confesiuni — durere §i spre nefericirea lor personalä cät §i comunä gäsim, pe unii concetäteni ai nostri chiar färä nici o religie: de nu vrei, cum se §i cade, sä numesti religie tägaduirea a ori ce religie §i profesiunea ateismului.

Ei bine! Cine dintre cei dela gazete strigä impotriva concetätenilor lor, cari nu-s de aceea^i confesiune cu dinsii, si cari in parte nu se sfiesc a se läpäda de ori ce religie, a se fali de ateismul lor neru^inat ? — Si nuijrrul acestor atei^ti ascun^i adesea sub rnasca spofla a modernismului Scientific, pare, la noi in deciebi, a fi in realitate mult mai mare, decát ai crede. — Deci un fiu al Romäniei poate fi chiar ateu färä ca prin asta sä atragä urgia concetätinilor sei: s> alt fiu al aceleeasi patrii ar comite crima cea mai mare, dacä se tine de o religiune mai serioasä, de religiunea, ce propiu si serios vorbind sin- gurä in totalitatea ei ne satisface trebuintele su- fletului, ne garanteazä lini^tea §i fericirea cuge- tului: care consideratä §i din punct de vedere pur istoric este fala tuturor popoarelor latiné si pe care de vrei sä-i cauti mai departe urrnele istorice : o gäsesti legatä, asa de strins unitä cu destinele tärii noastre, incät e mai vecliie in tarä la noi decät ori ce altä confesiune. E lucru doarä necontestat intre istorici, cä cu säugele dela colonistii romani strämosii si primii locui- tori din tara locuitä azi de romani, au supt si mo?tenit dela colonistii romani crestini, si sucul religiös al credintii romano-catolice. Au fost ca toate popoarele latiné de religiunea romano-ca- tolicä: cäci pe atunci nu era incä sfäsiatä haina lui Christos prin desbinarea bisericii din Con- stantinopoie de cea catolicä-universalä a Roméi vechi.

Astä observatie in privinta isloriei are si conservä valoarea sa, chiar de ai voi sä zici cä romänii la increstinare ar fi fost de rit grecesc : credinta era atunci una §i aceea^i in ambele ri- turi. Insä §i in privinta ritului ered cä nici un istoric nu-ti va apära ritui grecesc la primii romäni crestini: ritui grecesc cu desbinarea de Roma a fost pentru romani un ce silit, ca multe alte, precum si limba slavonä.

Deci sä fie bine atenti cci ce fac atäta gälägie prin ziare, si sä gändeascä bine inainte de a strica atäta härtie: din ce punct de vedere strigä impotriva catolicilor ? - Sträinii sunt a se tracta amical, iar catolicii romäni sunt ca toti romänii liberi in privinta constiintii lor. Dacä liberi, au si dreptul de a se ingriji de trebuintele lor.

Dar sä vedem cät de departe stä realitatea fatä cu dreptul ce-1 au.

Riserica catolicä nu perde de loc din vedere sarcina-i impusä de Mäntuitorul lumii: do-