Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-05-01 / 1. szám
16 REVJSTA CATOLICA biréul (juratu1,zicem női), notarii, apói preolul,das- cälul, félül, cárciumarul, uzurarul, toti, dar’ toti asupra lui stau privind cu ochif, mänile tutorora sé indreaplä spre punga lui. Sé apeiä cum poate. Statui lucrä cu putere esecutivä, ia cu forta ce-' compete, nu intreabä, potT sau nu poti, vreat sau nu vreai, aseminea juráiul si notarul. Lipi- lorile, uzu: nrii, cärciumarit vin cu legea, nu-i scäpare de ei. Remäne popacu dascälul. Sufiarea, $optirea luturor sugätorilor, diu toate i ärtile e, se nu le p äteascä, §i in multe casuri au ajuns de nu le poale pläti. Se incepe härtuiala, process, esccuti- nne. Popa tine cu puterea, sé si poatä incasa birurile. Poporanul, inslruat de cél mai viclean du§man al séu, pre popä II tine de cél mai mare contrar, care sau aliat cu »domnii« si »jidovu« in potriva lui. Ii deneagä prestatiunile. Lupta e gata. Asläz lucrul stä asa, cä popa sé luplä cu poporanul, cu credinciosul séu si, nimenea nu vrea se vazä cä aceasta lupta mäne se va esprima asa : poporul sau läpedat de preolul séu, si de hiserica sa. Lucrul acesta e infentionat ?i cu calcul pregätit de mänä Iungä §i foarte puternioä, in toalä tara, si e mare mirare, cä cei chemati nu vreau sé inteleagä primejdia cea mare, ce ne ameninlä pre toti. Statul esploateazä siluatiunea in senz sovi- nist. Pre preot II momeste ?i si-1 dcobleagä cu ajulor de slat, cu fägäduieli drserle, vorbe de patriotism Pre (érán il imbajuä cu inveläturi in§elätoare pe vremile cort< sirilor de totsoiul, apói II lasa pradä jidanului, carele ii oträveste sufletul cu perverse inveläturi socialiste, ce-i inlinde deodatä cu alcooiul ucigätor de trup. Asa am ajuns sé vedem maramuré?eni, cari nu numai sunt indiferenti fatä de bisericäp dar’ isi batjocoresc religiunea strämoseascä. Vrajba au erupt in mai multe comune, mai ales s’au acentuat si s’au arétat in fapte, in co- muna Säcel, unde o maré parte au si defectionat dela religiunea greco catolicä, si au trecut la neunire, sub titlu cä la neuniti n’au sé pläteascä la popä atäta, cät au plätit in »legea unitä.« Si, vezi frátietaté, s’au si aflat popä neunit, ce se zic, popä, s’au aflat Milropolit romän, Exc. Sa Metianu, carele au aflat binevenitä aceasta tristä ocasiune, au aflat vrednice aceste pretecste rusi- noase, §i au ?i trämis ceva esistintä catilinaiä, care se sufle in focu! certelor, si se nulreascä desbinarea intre frati Kusine ?i durere! Esemplul reu iute prinde, si acest esemplu al Säcelenilor ca 0 cangrenä sé intinde preste provincia noasträ, si anume in comuna Drago- mire^ti iarä^i o maré parte de poporeni au trecul la^'neuuire, tot sub acel pretecst rusinos, cä nu vor pläti atätä la popa. Primejdia de ceartä s’au ivit §i in alte comune, ca in Selistea, in Férései, si acum eamenintatä detulburäri comuna frumoa- asä Berbestli. Női preotii, sub conducerea Rssmului nostru vicar foraneu eppesc Tilu Bud, am tinut mai multe conferinte, in cari ne-am svätuit asupra situatiunei pline de aceste simptome primejdioase. Dorinta clerului, cari cunoa?tem si dispozitia sufleteascä a poporului o am esprimat in repetite rinduri si unanim, ^i cererile noastre le-am depus in protocoalele acelor conferinte. Rssimul vicar au fost rugat sé tälmäeeascä la ven. Ordinariat din Gherla dorinta clerului si a poporului credin- cios. Nu stim cu ce rezuliat. Voi cerca insé, ce pasi s’au fácut la Gherla. si ce réspuns s’au primit, ca sé ve pót informa, fund causa de interes suprem. E in primfjdie insasi religiunea, si cu dinsa bunele moravuri. v. III. Bias, aprile 1903. Onoratä licdactfmit! Primti, Vé rog, congratulntiunile ndastre, pentru reaparitiunea »Revistei Gaiolice«. Dorosc din suflel, ca vinta ei se fie 1 in isti I a, scutiía de zguduirile din trecul, ca asa sé poalä dezvolta o activitate rodnicä. Mult, foarte mult avern de lucrat in provincia noasträ rnelropolitanä si o foaie periodica bine condusä si redactatä, contribue nespus de mult la inaltarea nivelului stientific-literar a clerului si al credinciosilor, Evenimenlele mari in luine si fapte de mare interes si in^emnőtate se ivesc si se perindä cu o iutalä febri Ia. A le tine in evidinta penlru publicul cel mare, a trage consecventele, este da- torinta presei periodice. La női au fost zile de mare sérbáloare diu ocasiunea inbileului de 25 de ani a Pontificatu- lui Gloriosului si Preafericilului Pontifice Papa Leon XIII. Blasul, ca un centru isloric al vieti i noaslre religioase s’au arétat, cum e obicei a zice, la inaltimea chemarii sale. Sub conducerea inteleapla a Veneratului nostru Metropolit s’au fäcut frumoase sbrbätori in Catedralä, in Curtea, metropolitanä, in institutele noastre culturale, Putern zice, cä feslivilätile grandioase din Cela- tea Eternä au avut un resunet vrednic in scumpa noasträ Romä romäneascä, in Bla§ Si a§a e bine, a.^a se §i cade. Roma ne-au näscut la viatä, Roma ne-au canonizat inslilu- liunile religioase, cari astäz sunt pepiniera cea mai pretioasä a culturei noastre nationale. Sé cuvine deci, ca viata Romei in noi se se reo-
