Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-05-01 / 1. szám
REVISTAÉCATOLICA 17 glindeze, precät adeca se poate dupä modestele noastre puteri. Noi nu ne falini cu pompa es- ternä, nu eu manifestatiuni sgomotoase si costi- sitoare, ci cu dovezile sincere ale convingerilor noastre, a aüpirei noastre filiale cäträ Preasfin- tilul Papa Leon XIII. Ásta s’au vézut si s’au eonstatat ca o nolä caracteristicä in toate ser- bärile noastre : modestia si sinceritatea. Preabunul nostru Archiereu si Parinle Metropolit in toate ne premerge cu esemplu bun ípi-cu inima sa bunä, cu tactui séu si cu pru- dinta sa apostolicä pre tot! ii cucereste. Dacä a? vrea §e Ve informez despre multe toate, ce se tin de viata noasträ. ar trebui se ve scriu de cele multe ce ne lipsesc, cäci ce avem, sunt in destul cunoscute, si la cari aspiräm, si pentru cari $i lucräm dupä pulerile noastre. Reformé mari. morale $i materiale, in seminar in preparandie, dotatiunea clerului si a invetätorilor, fondurile de pensiuni, de orfano- trofie, si-alte chestii in sir aproape nesfir^it, sunt la ordinea zilei si dau material de euge- tare Archiereului si Sfelnicilor Exc. Sale. Si ca se nu stagneze mi^carea in viata bi- sericei, a clerului $i a poporului nostru, s’au ivit ca o chestie arzétoare §i de urgentä aetualitate, cbestia socializmului, cum ea s'au declarat in congresul tinut la Salonla. 0 mänä fatalä pare cä lucreazä in tara aceasla si mänä toate pe un povirnis la destructiune. Puterile §i factorii acestei opere de destructiune sunt liberi in.acti- vitatea lor. Iarä elementele bune de conservare si de lucrare rodnicä pentru binele comun, sunt oprite cu forta, sunt prigonite in toate lucrärile lor spre binele si inflorirea patriei. Nu putem (iné svaturi nationale, conferente politice, chiar Intrunirile striet bisericesti, adunárile tractuale protopope^ti sunt réu vézute, suspectate, une-ori molestate. Dar congresul social-democratilor e liber, sub ochii autoritätilor administrative, si par’ cä sunt orbi si surzi, nu véd, nu inteleg unde se indreaptä mersul lucrurilor. Ce se zici, cänd citeijti in raporturile ziarelor magiare, cä la congresul din Salonta s’au fácut enunciatiuni de infrätire intre magiari §i rornani, ?i aceasta constata cu mare mängäiere, ca un fapt important de mare bucurie. Sunt naivi, orbi, sau reutäcio^i, si aratä Indeslulire patrioticä, bucurosi, — de slla. Septezeci si doué de comune romäne au fost reprezentate la acel congros. Inceputul e fäcut, réul se va látl ca pojarul. E la use vre mea, ce ne chiamä pre toti la activitate ener- gicä, ca cheslia socialä, inevitabila si iresistibilä, se se dezvoalte sub conducerea pärintascä si inteleaptä a bisericii. Altfel va fi reu de tot, si triste zile vor urma pentru clerul si inteligenta noasträ. Poate cä asta vrea mäna lungä, care organizeazä orgiile socialiste in stilul din Budapesla §i Salonta. La revedere ! Un preot. IV. Jasi, aprile 1903. Bine ai veni/! Saluläm »Revista Calolicä« din adäncul inimelor noastre. Decäte-ori am fost lövitä, si nimeni nu m’a apérat; de cäte ori fill mei cari impreunä cu strämosii lor, aläturi cu ai lor conce- täteni, au vérsat sängele si sudörea lor spre a me apéra pre mine si a putea duce o viétá pacinicä intre hotarele mele, de cate ori fni acestl ai mei, numal ?i numai pentrueä märtirisiam, o credintä Qe trece hotarele mele si spre binele meu le aduce luminä §i tärie mai de departe : numai pentru acesta erau atacafi de unii dintre concelätenii lor, tratati de vräjmasi ai patriei lor, pentru acea pricinä toemai, pentru care ei i§i iubiau mai tare tara ?i casele lor, §i nimenea nu aräta nedreptatea fäcutä acestor fu ai mei; nimeni nu era, care sa arete lumií celei gändi- töre, cätä nedreptate se comitea a!ribuindu-le fapte ce nici mäcar prin cap nu le Irecuse. Seim noi, cä nu géniül romänismului, ci traditiile antinationale bizantine produceau acest fenomen. Fiiior mei catolici de veacuri li-se imputau fapte nedrepte, neadevärate: nimeni nici pänä in ultimii timpi nu-le lua aperarea ; fii mei catolici toemai pentru cä-s catolici, trag la biserica §i adeverata turmä a lui Gristos: lumina adeve- rului, spiritul pentru faptele cele mari le au comune cu fruntea popoarelor civilisate, cari au implut si implu si adi lumea de faptele bune, esemplele ?i modelele de caritate in löte tärile; fii mei catolici au in religia lor acésta semintä de rode frumöse, desvoltate aiurea : dar ei sunt aija departe de corelegionarii lor, au adesea nevoie sä-vadä ce a produs aiurea duhul religiei lor, care singurá póte apérá pe om de a cädea in noianul desperari : §i eine putea sä povestescä ceva cel putin din faptele cele mari ale lumií catolice pentru a incuraja pre fii mei catolici? Nimeni. lalá deci cäte motive mé indéntná, sä-ti adresezi un »bine ai venit« cordial, dorind sä vií si la fiii mei arätänd ce reu li-se face lor adesea: aräiänd cät bine trebue sä faeä ei totdeauna Aprópe nu i di, nici jurnal, nici scriere perio- dicä in Románia, In cari sä nu vedi pre cineva atäcänd catolicismul, vorbind de numerósele sco- li catolice din Románia, despre proselitismu! etc. al catolicilor. Atacurile le indreptau voios impotriva calolicismului in Moldova, sciind cä acolo vietuesc mai mult de 60.000 catolici ce täten! romäni ai cäror strämo^i de veacuri in timpurile de restriste ale principatului moldo- venesc n’au crutat nimic pentru a salva §i ridica tara lor la o fericilä stare temporalä.
