Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)

1903-09-01 / 9. szám

R EVI FT A CATOLICA.

188

sä aréti cä nu este adevgrat? Astfel virtutea, viliül, cinstea, necinstea, adevSml, minciuna tótul poate sä existe, prin reu^ita unei lupte; . . . nu mai va fi drept afarä de silä, rafiune afarä de omor, $i intreaga reparafiune a celor ce au fost injurati, este de a’i omori; fie-care injurie este tot asa de bine spälatä, cu sängele celui ce ofenseazä, ca ?i cu sängele celui ce a fost injurat. Dacä lupii ar sei sä rationeze, ei n’ar avea alte principii de cät acestea. . . . Cinstea nu se apgrä, nici prin sabie, nici prin paväzä, ci prin o viafä nepätatä ?i färä gre§ealä, $i lupta aceastä valoreazä de sigur cät cea l’altä, in cea ce pri- vesce bärbäfia. Cu un cuvint, omul brav des- prefuesce duelul, si omul cinstit il urSsce«. Sä conchidem cu D. de Monseignat »teória due- lului este distrugerea ordinului legal .... este

a’$i face dreptate ?ie insusi, a se face legislator, jude $i cäläu in propria causä, impunénd, prin autoritate privatä, o pedeapsä de moarte, ehiar $i pentru pricina cea mai slabä, cea mai u$oarä, cäte-odatä cea mai josnicä $i cea mai ru§inoasä. Si ceva de mirat! intre apologi$tii duelului, se gäsesc unii scriitori, unii oratori, cari cer $ter- gerea din codice a pedepsei de moarte, cari sus- fin cä dreptul omului asupra omului nu merge pänä la pedeapsa aceasta, $i cänd ei tägäduesc intregei societäti folosinfa acestui drept, ei il pretind pentru ei«.1 Nenorocifü nu aud ei ceea ce zice Domnul: »glasul sängelui fratelui teu strigä cätre mine din pämint«.1 2

1. änal. Pari, franc. 17 Febr. 1816.

2. Fac. IV. 10.

CORESPONDENTE.

Roma, i August 1903.

Unoratä Redactiune!

Marele Pontitice Leon XII!, carele au um- plut pämentul cu märirea numelui seu, nu mai e intre cei vii, s’au mutat la cer, ca sä-si ia resplata muncei sale. In lume insä el si-au cu- prins, §i-au asigurat un loc distins de glorie, prin luptele sale, sustinute pentru märirea bisericei, §i a dumnezeiescului ei intemeietor, Isus Christos, precum §i pentru mäntuirea poporului cre- §tinesc.

S’au imbolnävit in 3 luliu, zi de Vineri, dupä miazä-zi, ?i in 5 luliu, vezendu-$i starea, cu minte seninä, au si priceput, cä au sunat pentru el oara de plecare. De acea au vrut in- datä a se märturisi, si a primi s. tainä a cumi- neeäturei, merindea sufleteascä pe calea vecini- ciei. Medicii de mare sliintä, Lapponi $i Mazzoni, au adoperat toate mijloacele indicate sau suge- ratä de stiinta medicalä, ca sä-i lungeascä firul vietii. Cu toate aceste, etatea gravä de 93 de ani, n'au mai pulut rezista, si s’au stins, incet Incetisor, ca si candela, cänd ii lipsesie materia pentru ardere, ?i in 20 luliu la 4 oare postmeridiane .^i-au dat ultima resuflare, si au adormit in Domnul.

9

lndatä-ce s’au respändit prin Roma si in lume, §tirea, despre starea gravä a Pontificelui toate popoarele, si toti Capii statelor, färä deo- sebire de reügiune, au fost adänc miscati, $i toate popoarele au fost cuprinse de cea mai in- cordatä atentiune, a^tepiänd din moment in moment deslegarea catastrofei. Nime numai bäga in seamä evenimenlele de mare Insemuätate, ce se petreceau in lume, si luptele politice, cäleto- riile Suveranilor, atentatele socialistilor, toate au trecut in rendül al doilea, fatä de marele eve- niment din Vatican. Ziarele din Roma, de toate partidele, aduceau stiri, detäiate despre starea Pontificelui, despre buletinele medicilor, despre vizitele Cardinalilor, a Ambasadorilor, ale Pre- latilor, §i despre nesfirsitele telegramé din toate parti le lumei, in cári se stiricea dupä starea sä- netätii augustului bolnav. Piata S. Petru era in- tesatä de lume, iu toate oarele zilei, si toti a§- teptau cu ancsietate notite din Vatican. Cores- pondentii ziarelor stréine priveghiau nopti intregi in curfile Vaticanului, pentru a lua stiri, .^i oarä de oarä trämiteau informatiuni despre decursui boalei S. Pärinte. Oficiile telegrafice din Roma incassau 15—20 de mii de lei pe zi. Se pärea, cä lumea se teme cä se stinge lumina soarelui de pe cer.