Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-09-01 / 9. szám
REVISTA CATOLIGA. 139 Cea mai adäneä miseare s’au produs in Italia. Nu era nici un oräsel, nici cél mai ascuns satuiét, unde sä nu se intereseze de Papa. Multe consilii comunale, urbane si rurale, au manifestat simpatii §i oftäri de re’nsäneto^are. Regele Italiei si-au amänat cäletoria la Paris. Ministrii si inaltii functionari de stat au remas la postul lor, si cu cät pärea inevitabilä catastrofa, de- venea rnai intensivä ancsietatea poporatiunilor in Italia. Dar putem zice, cä aproape asemenea au fost interesarea lumei Intregi. Ziarele diu Roma inregistrau zi de zi impresiunile dureroase, ce se observau nu numai la natiunile catolice, ci ?i la cele acatolice, in Germania, unde insusi Imperatui au invitat pe supusii sei, sä se roage pentru Papa, in Eglitera, in Rusia si in Statele- Unite. Ati citit depesa vrednicä a Maieslätii Sale Regelui Carol, ln Statele-Unite protestantii riva- lisau cu catolicii in manifestärile de stimä si de interesare, atat de popular au fost numele lui Leon XIII. Dar de unde aceasta miseare adäneä in toatä lumea? Care e causa acestui fenomen itn- punétor? Ce bine au adus Leon XIII in lumea cre^tinä ? El a fost un mare bineläcetor al lumei, pentru cä au adus impäcarea spiritelor, cu iu- birea lui Isus Christos! Leon XIII, in ioate actele sale, chiar in cele mai energice dispositiuni. un singur scop au avut inaintea ochilor, pacificarea spiriteloi. Po- poarele au priceput asta, de aceea 1’au iubit, l’au respectat. Popoarele au fost cuprinse de fricä, cä cu moartea acestui Pontifice al päcii, va dis- pärea §i spiritul de pacificatiune dintre popoare. Interesarea lumei pentru sänetatea Pontificelui au dovedit la ce grad inalt s’au ridicat prestijul Pontificatului si al Gisericei Catolice, si cum s’au nimieit si au dispärut toate preocupatiunile aca- tolicilor in contra Papatului, §i cä pretutindenea s’au recä^tigat increderea popoarelor in actiunea lui, cänd e vorb.i de salvarea intereselor supreme ale societätii omenesti. Aceasta au cunoscut toti Capii conjuratiunei antieristiane, de acea sectele toate au réspuns spiritului de pacificatiune, cu luptä .si rezboi inversunat in contra Bisericei Catolice, asa cä din consideratiunea superficial a acestor atacuri nemolivate, se pärea, cä opera de pacificare a lui Leon XIII, au suferit infrän- gere totalä. Dar popoarele s’au redesteptat, s’au umplut de temere, cänd au vezut, cä se apropie momentul, si se despärteste de noi Ma- rele impäciuitor. si in butul tuturor intrigilor si a prigonirilor antieristiane au simtit marea bine- facere adusä prin spiritul pacificätor al lui Leon XIII. Sintetizénd toate actiunile lui Leon XIII, se pot reduce la doue directiuni principale. 1. La causa reforméi sociale, in spiritul Evangeliei. 2 La causa Unirei bisericilor. Directiunile aceste nu au ajuns la efectui dórit, in praesä, dar in spirite au produs impre- siuni nefterse, fund ele espresiuuea purä a spiritului crestinismului, §i a ratiunei umane neco- rupte. De aici au urmat faima ^i vestea lui Leon XIII in toatä lumea. De aici urmeazä, cä s’au arétat Eminentisimilor Alegätori, ce caracter a§- teaptä lumea toatä dela Urma^ul lui in Pontifi- cat, adeca stäruinta pentru activarea acestor doaué directiuni: reforma socialä si uniunea bisericilor! Moartea lui Leon XIII, intemplatä in 20 Iu- liu, au produs o jale generalä. Präväliile indatä s’au indus toate, portile stabilimentelor eclesia- stice si a palaturilor aristocratiei romane s’au gätit de doliu, Ambasadele .‘ji Legatiunile acre- ditate pe länga S. Scaun, au pus toate insigniile de doliu pentru decedatul Pontifice. Clopotele Bazilicelor mari dela S. Petru, S. loan, S. Märie- Mare, S. Pavel, cu jalnic resunet vestiau in trist ä- toarea stire. Fetele celätenilor erau cuprinse de adäneä intristare. Ceremoniile funebrale au fost descrise cu toatä acurateta in ziare, si s’au re- produs »per samma Capita* §i in R. C. Dupä moartea Pontificelui, Cardinalul Ore- glia. in calitatea sa de Ca merleng al S. Biserici Romane, au luat porunca supremä in Vatican, §i guvernarea S. Scaun vacant, instaländu-se in Vatican. Cardinalul Rampolla, dupä moartea Papéi, au noiificat corpului diplomatic, Nuntiilor si Delegatilor Apostoliéi, intémplarea dureroasä, de- olaränd in acelasi timp, cä renuntä la oficiul séu. Cardinalii prezenti in Roma, tineau in fiecare di- mineatä sedintä secretä, pentru denumirea ofi-
