Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)

1903-05-01 / 1. szám

REVISTA CATOLICA.

15

zultilor din toatä tara. Acestia au organizat conferente publice, si proteslele lor le-au formulát in protocal si le-au motivat.

Si- ce e mai mult, ajungänd proiectul in ofiicile Camerei, maioritStile sectiunilor au de- cis respingerea proiectului de lege.

Cu toatä aceasta unanimitate doveditä in faplä, nu suntem siguri, oare nu va trece proiectul in plenul Camerei, fii rid groaznicä pre- siunea sectarilor si a »Aliantei Izraelbe«.

Mare onoare face Italiei actiunea antl- sclavistä. Anume, afländ sectiunea italianä despre comerciul rusinätor, cu sclavii nefericiti, ce s’au constatat in colonia comercialä din Benadir inlre locuitorii Mahomedani. au dal alarmä, si- toatä Italia s’au cutremurat de indignatiune. si- loata Italia s’au cutremurat de indignatiune, si- descoperirea dureroasä o-au conziderat ca o rusine nationalä. Numita sectiune au trämis un Delegat al séu, se cerceteze lucrurile in Benadir, in fata loculuí, guvernul au fost interpelat in Camere, si au trämis si el investigätori, cari, durere, au constatat faptul, s’au incercat insé a scusa pre reprezentantii societätii comerciale italiane din colonia de Benadir. Aceasta societate, In contelegere cu guvernul, statoresce acum mesurile ce sunt si vor fi a se lua si aplica pentru impedecarea comerciului rusinos cu sclavii, intre mahomedani.

Bine se ne aducem aminte cä lucrarea binefäcätoare .si umanitarä antisclaoistä e opera lui Leoa XIII. u F

Sighetul Marmatiei aprile 1903

OnoratU Direc^iune,

Mare este bucuria noasträ, cä putem resaluta in mijlocul nostru pretiuta »Revistä Cato- licä«. Multa placere ni-au fácut in trecut, mare superare ni-au cäsunat suspendarea ei, mai ales cä stiam de unde suflá vénturile, ?i mult folos spiritual asteptäm ln viitor.

Dar’acum nu numai in acea privintä es- prim dorinta publica a clerului nostru, ca se vedem si se salutäm »Revista Catolica« : ci dórul clerului si al poporului din toatä Marmatia, in frunte cu iubitul nostru, Rssimul D. vicar, este, se Vé putem saluta In mijlocul nostru, pre dvoasträ, die director ai »R. C. in persoanä.

Rssimul D. Vicar Tit Bud In mai multe rinduri, ín mai multe fői periodice de ale no- astre au publicat, comunicate foarte importante despre starea si activitatea clerului si a docen- tilor diu Maramures, precum $i despre viata po- pnrului nostru credincios.

Marmatia au format o provincie, am poté dice unicä in felül séu, in care, abstragänd dela unele note discordante de naturä politica, romänii au trait o viatä nu numai linistitä, dar putem zice, cä au fost stäpäni ín casa lor proprie. Noi aveam diregätorii nostri in toatä administratio, §i- acenti functionari träiau in concordie esemplarä cu preotimea si cu invelä torimea. ?i asa cu totii ne nizuiam la ridicarea culturalä si economicä a popurului nostru.

Durere, sovinizmul modern ne-au turburat rindurile, si ne-au- adus o dosä mare de con- fuziune, as palé zice chiar, cä ni-au bolnävit, ni-au infectat viata publicä Mai adaugati cop- le^irea provinciei noastre prin jidovimea de cea mai rea specie, conziderat! evolutiunea politico- socialä a acestei rasse in zilele noastre, si veti ave elemenlele principale, ca se puteti critica in mod obiectiv situatia noasträ de astäz.

Clerul ?i poporul roman greco-catolic din Maramures, de veacuri au trait in cea mai intima buna armonie, ca fii aceleiasi mame. Aceasta armonié, aceasta concordie este astäz in mare primejdie, este, poate, in crizä grea penlru múltú vreme. Toti cearcä si studiazä, care ar fi causa acestei aparitiuni? Fiind cä réul e actual, fireste, cu totii ne ocupäm si cu diagnoza situatiunei stricate, §i nu-i mirare dacä in ferberea si des- concentrarea ce domneste intre noi »quot capita tot sensus«, si reul create vézénd cu ochii, si- nime nu-i in stare se-l vindece.

Voi da aici cäteva träsuri principale, se se invedereascä incatva starea lucrurilor.

In trecut, fetele bisericesti, preotii, cantori! sau cantor- invetätorii, servitorii bisericesti, au avut dela popor tot ee le trebuia penlru sus- tinerea lor: lectical, zile de lucru, pluguri, stole- päminte de arat si fénate, etc.

Si fiind cä poporul román din Marmatia era in stare materiala bunä, prestatiunile aceste sé puteau incasa usor, poporul nu sitntia greu- tatea lor. Dacä undeva se areta ceva renitenjä, oficiile administrative, binevoitoare fatä de der si de ^coalä, nu pregetau a veni in ajutorul lor, dacä li sé cerea.

Puterea de esploatare a rasei sugétcare de sänge si de médua poporului, nu era desvoltatä in proportiile uimitoare, nemärginite, de astäz, s:- cei asupriti, inselati, cei esploatati cu fei de fel de machinatiuni si uneltiri diavolesli, gä- síau part inire, svat bun si ajutor la oficiile publice. Statui insusi nu pretindea birurile de astäz, cari au a juns a fi nesuportabile.

Fetele beserice^ti continua a-si pretinde prestatiunile, ca in trecut dela popor. Dar' de unde se pläteascä ? Lipitorile i-au supt médua, sängele. Ce i-au mai rémas, ii o la statul. Admi- nistratia ii alesuieste pänä si resuflarea. Alcoolul l’au abrutisat.

Si-acum, ce vede bietul murésan?

lacä ce vede : statul cu esecuforul séu, solgä-