Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-09-01 / 9. szám
REVISTA CATOLICA. 1-27 mai cäte pufin, pe cätä vreme Pin VI sezu pe scaunul lui Petru 24 de ani. El muri in inchisoare, unde-1 aruncä Napoleon I. Nici chiar marele predecesor al lui Leo Xlll, Piu IX. nu fu mai fericit in timpul lungului säu Pontifical Politica lui Piu X. Noul Papä nu s’a afirmat. pänä acum pe terenul politic. El n’a fost nici-odatä in serviciul diplomatiei bisericesti, a lucrat numai ca spiritual si ca episcop. Se vorbeste foarte mult bine despre spiritul seu impäciuitor. iar noi n’avem de sigur nici un motiv sä ne indoim despre aceasla; si cei doi predecesori ai sei erau animati tot de aceleasi sentimente pacinice. Ar fi cu totul nemotivat sä punem pe noul Papä in contrast cu predecesorii séi, tiind-cä pänä acuma n’a päsit pe terenul politic. Papa Piu X va fi silit. de acum inainte sä se afirme si pe terenul politic, si se va vedea, cä si dinsul va urma lot aceeasi politicä, ce-i este prescrisä, ca unui cap al bisericii prin invetäturile crestinismului, cähd isi va exercita functiunea de pästor suprern. Alegerea numelui o fäcu de sigur din causa veneratiunei pentru Piu IX. Prima sa binecuvintare o dete, intocmai ca Leo XIII, nu din logia exterioarä ci din cea interioarä a basilicei. Toate aceste sunt semne sigure, cä si dinsul, va urma aceeasi cale intru aperarea drepturilor bisericii, ca si cei doi predecesori ai sei. Ar fi gresit sä trägem conclusiuni din faptul, cä dinsul ca patriarch de Venetia a visitat pe regele Umberto cu ocasiunea intälnirii acestuia, in resedinta sa, cu impöratul Vilhelm. Regele Umberto era domnilor peste tinulul Venetian, ce fu cedat prin conventiune de cätre Austria, si dacä Patriarchul l-a visitat in aceastä calitate. visita aceasia privia pe domnul teritoriului jurisdictiunei Patriar- chatului séu. Toate aces'e incercäri cari ar vrea sä arete, cä noul Papä si-ar ti erőit deja o tiuulä inainte de a vorbi mäcar un cuvönt. destinat publiciIätii, dovedesc odatä mai mult, existenta chestiunei romane. Scene din biserica greceasca in Turcia. Órásul Peramos (6000 loc.) in peninsula Chizicului din Turcia asialicä are o mänästire greco-ortodoxa, aztäzi fára cä!ugäri. ca cea mai mare parte a mänästirilor grecesti afarä de mun- tele Atos. Veniturile slujiau la intretinerea fcoa- lelor din oras. Venituri considerabile provenind din numeroase posesiuni. Pe längä aceea, mä- nästirea este cenlrul unui peregrinaj renumit. Fie-care an 25000 de Greci onoreiza acolo o veche icoaná a S. Feeioare, atribuitá S-lui Luca, fi care, dupä cum se zice face adevérate minuni printre bolnavi. De mult, episcopii Chizicului, de care de- pinde Peramos, au aruneat privirea la acest schit, nu pentru a restabiii intr’insu vieata religioasä (episcopii grecesti nu poartä asemenea grijä) ci pentru a puné mäna pe venituri. Bine inteles, Peramistii n’au läsat de-a fi jäfuiti färä sä strige : sunt niste oite deprinse a fi tunse mai de aproape de1 cätre pästorii lor, dar astä datä era sä !e jäpoaie. Au protestat cu energie. Neobtinénd nici un resultat, la urmä se indreptarä cätre Ex. Sa Mgr. Bonetti, delegat apostolic la Constantinopol, declarändu-i cä voesc sä treaeä la catolicism: documentul contine peste 500 de iseälituri de oameni, printre de acele a 6 pre'oti din oras si a »demoqerontilor« sau a membrilor consiiiului administrativ local. Intru aceea, afacerea ajunse in apel di- naintea patriarchului grec din Constantinopol, zis ecumenic (!) fi dinaintea S. Sinod. Dupäce casui a fost pe deplin studiat, patriarchul fi si- nodul declarä cum cä episcopul Chizicului n’avea nici un drept asupra mänästirei in discutie §i ca prin urmare ........ zisa mänästire ar depinde de acum inainte de-a dreptu de patriareät. Cu alte cuvinte Peramistii ar continua de-a fi jäfuiti de bunurile lor, dar data aceastä de cätre suprema auctoritate a bisericii lor. Preotii. cari de la 26 April incoace amintiau cu solemnit.ate pe Papa in oficiu, erau pedepsiti cu degradatiune si exii la muntele Atos; scolile si bisericiie tre- buiau sä fie inchise ; capii miscarii erau excomuni- cati si amenintati cu exit. Sentinta n’a fost exe- cutatä decit in parte, cu aceastä agravatiune cä demogerontii furä aruncati in temnitä: guvernul turcesc in present, stä bine cu Grecii pe cari ii desmeardä pentru a se sprijini pre dinfii in
