Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-09-01 / 9. szám
128 REVISTA CATOUCÄ contra Bulgárilor din Macedonia). Delegatul apostolic voi sä trimeatä atunci !a Peramos 3 preoti greco-catolici pentru a incuraja poporul: acea- stä misiune nu putu sä piece decit dupä multe zäboviri si cu cele mai mari greutäti. Nici un vapor nu voi sä-i transpoarte. Cele 3 companii care fac serviciul porlului de Peramos au su- primat serviciul regular dupä porunca ambasa- dorilor rusesc si grecese. Sositi la Peramos, cu toate greutätile, preotii catolici au fost primiti cu entusiasm, dar dupä scurt timp au fost siliti sä piece, de cätre politia turceascä. In timpul noptii, ea a silit asemenea si pre demogerontii si pre preotii, amenintändu-i cu exil §i confis- catiunea bunurilor, sä subscrie o retractatiune si o cerere oficioasä de iertare, cätre patriarcat. Aceasta s’a muJtumit cu aceste iscälituri fortate. §-a trimes prin telegramä ceruta ertare; se zice incä cä a promis sä nu iee decit jumätatea ve- niturilor mänästiresti. Crezénd jurnalelor oficioase. afacerea s’ar fi isprävit, sentinta ar fi fost primitä cu entusiasm si unanimitate de popor: toate acestea sunt minciuni nerusinate. Oamenii aceia se tin bine §i-§i reclamä preotii catolici. In ziua ss Petru §i Pavel in care toti Grecii obicinuesc sé se impärtäseascä, episcopul trimes de cätre pa- triarc n’avea la liturgia sa decit cäteva babe. Strigätele de »Tr&iasoa Papa« il intimpinä pe unde trece $i acest strigät e declarat seditios de cätre politia, care il pedepse^te cu inchisoare. Acestea sunt faptele pe cari locuitorii din Peramos voesc sé le facä cunoscute lumei civi- lisate. Ei sunt sätui de clerul lor ignorant, rapitor fji strasinc corupt. Biserica greceascä, zisä ortodoxa e in putrefactiune : declamatiunile cätorva hozna^i salarizati nu ’mpedecä lumea inteleaptä de-a o pricepe. Poate face sä latre javrele dupä comandä in contra proselitismului calolic, mis- carea totusi va continua : din toate pärtile deja, din Albania, din Tracia, Capadocia. in Smirna, chiar in Constantinopol, nemultumitii isi ridicä glasul. Nu vor iniärzia sä imiteze pe Peramistii, va sä zicä, sä päräseascä crunta lor mamä vi- tregä, biserica lui Fotiu. pentru a se arunca in brätele materne ale bisericei catolice. Dee Domnul ca aceestä zi sä luceasccä cät mai de grabä. Maica bunului sfat. E lucru binecunoscut, cä un medic, fie din- sul oricät de destoinic §i capabil a da sute de recete pe zi pentru altii, totusi dacä el insusi devine ceva mai serios bolnav; cere sfatul §i a.jutorul altui medic, nu se increde in sine insusi, si considerä lucru cam periculos, a se vindeca singur pe sine. Sfatul unui coleg al séu e lucru neapérat trebuincios, pentru a nimeri pe scurt si sigur calea ce trebue urmat. Sfatul altora e lucru de mere valoare si in alte chestii ale vietli omenesti. Cu cät afacerea e mai importantä, cu atät mai mult ne simtim, spre a spune a.?a, siliti sä alergäm la o persoanä de incredere, priceputä, cu esperientä bogatä, rugändu-i pärerea, ce §i cum e de fäcut, ca sä esim la resultat fericit. Nervia si släbiciunea omului deci este un motiv tare, ee-1 impinge in vieata lui sä caute sfat, ajutor, mängäiere, unde numai poate gäsi. De aci intelegem usor, pentru ce poporul catolic din toate locurile si timpurile aleargä cu atäta incredere si stäruinta la Maica Domnului si a Mäntuitorului nostru. Cu cät furtuna timpurilor e mai amarnicä cu atäta rugäciunea cre- dinciosilor cäträ Prea Curata Fecioarä este mai ferbinte, mai statornicä, vine mai din adäncul inimii. Titlurile si motivele, cari justificä nemär- ginita incredere a poporului cäträ sánta de Dum- nedeu Nascetoare, le afli usor culese si ín^irale in cunoscuta Litanie lauretana a Säntei Fecioare. Cu deosebitä pläcere sufleteascä ailäm, cä Säntul Pärinte Papa Leon XIII, ca una din ultimele lui dovezi despre marea lui incredere fieascä cäträ Maica Mäntuitorului, au voit sä se considere adäugirea decretatä de dinsul a tit 1 u- lui »Mater boni consilii ora pro nobis«, »Maica bunului sfat, roagä-te pentru noi.« Cu aceastä adäugire ce trebue pusä dupä »Mater admirabilis« »Maicä minunatä« Pontificele Roman a dat in acelafji timp si dovada, cä Capul vezut al Bisericii pricepe adänc nevoile timpuri- lor, aspiratiunea popoarelor si impreunä cu spiri- tele cele mai nobile se intereseazä. de a cäuta §i aduce nervilor bine simtite de toti in timpurile de fatä atät de furtunoase, solutiunea cuvenitä, §i
