Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)

1903-09-01 / 9. szám

126

REVISTA CATOL]CA.

piata dinaintea basilicei. La aceaslä oarä s:au distribuit anume bilete, prin cari se invita publicul sä se pregäteascä spre a-si ilumina casele, deoare-ce s’a ales Papa. Dar fumul traditional era si cu ocasiunea aceasta tot negru. La oarele 3/U2 se véd deodatä trei batalioane venind in pas gim- nastic spre biserica S. Petru si insirandu-se paralel cu fatada. In acelasi moment se deschide logia exterioarä si sä intinde un covor de damast rosu pe balcon. Apare si purtätorul crucii urmat de cardinalul Mac- chi. Trupele presintä arma, toti jubileazä si intr’o liniste generalä se aud cuvintele traditionale, pronuntale cu voce lare:

»Annuntio vobis gandium magnum; habemus papam eminentissimum et reverendissimum dominum cardinalem Iosep- hum Sarto, gui sibi nomen imposuit Piu X«.

Tree incä 20 minute. La oarele 12 si 10 min. apare Pin X pe logia interioarä, imbräcat in sutanä albä, pelerinä rosie si

stola. Exclamatiuni de bucurie ce te rá• ?

pesc il saluta. Papa da binecuvéntarea po- porului ce jubileazä. Gornistii sunä »fanfara regalä<.

Papa se retrage apói. Poporul emotionat la culme päräseste incetul cu incetul basilica, umplénd piata dinaintea ei precum si toate imprejurimile de vieatä emotionatä. Sunä toate clopotele basilicei si a tuturor celorlalte biserici in armonie sörbätoreaseä. Prin toate sträzile auzi numai: »Sarlol Sarto!«

In interiorul conclavei, decanul colle- giului ordonä numai decät toate ceremo- niile necesare pentru instalarea Papéi in demnitatea sa. Acestea se succedau in modul traditional precum urmeazä: Capii celor trei ordine de cardinali, cardinalul episcop Oreglia, cardinalul preot Netto si cardinalul diacon Macchi päsesc inaintea scaunului Papéi si decanul il intreabä: »Acceptasve electionem in summum Pontificem ? Noul ales réspunse, cä el nu e vrednic de o asa de mare demnitate ; deoare-ce insä asa a vrut Dumnezeu ca vo- turile colegiului sä cadä asupra sa. se supune vointei sale, íncrezéndu-se in ajuto- rul séu. Apói intrebä decanul: »Onomndo vis vocari?« Papa réspunse: »Piu X«. Dupä aceasla s’au indepärtat baldachinele de dea- supra scaunelor tuturor cardinalilor. afarä de acéla al Papéi. Toti cardinalii ingenun- chiarä inaintea noului Papä. Acesta ii bla- goslovi pentru intäia-oarä. Un protonotar apostolic scrise documentul asupra accep- tärii alegerii. Noul Papä isi schimbä apoi in capela sixtinä vestmintul séu de cardinal cu hainele Papale. Apoi reintorcendu-se in capelä. primi cel d’intéiu omagiu al sfin- tului colegiu de pe Sedia gestatoria, asezatä inaintea treptelor altarului. Fie-care cardinal ingenunchiä inaintea lui si-i särutä piciorul si mäna, se ridicä apoi si-i särutä améndoi obrajii, in urma cäreia si el fu imbrätisat si särutat. de Papä. Apoi admise pe toti ceilalti conclavisti la särutarea pi- ciorului séu, si in sfärsit se indreaplä, precum amintiräm deja in logia interioarä spre a binecuvinta poporul

* *

*

Nu e primadatä cä un flu al tinutului travisan se urcä pe scaunul Papal. Benedict XI (Nicolo Boccasini, 1303—1304) era un compatriot al lui Sarto. Din familii ve- netiene isi trägeau originea si : Gregoriu XII (Gorrero 1406 — 1409) Eugen IV (Con- dulnio 1431—1447) Paul II (Barbo 1464- 1361) Alexandru XIII (Ottoboni, 1689— 1691) si Clemente XIII (Rezzonico, 1758— 1769).

Printre predecesorii noului Papä. cari purtau acelasi name, e o serie intreagä de personalitäti marcante: timpul de guver- namint al primului Papä cu numele de Piu cade in anii 140 — 154. Despre vieata si despre activitatea sa nu ne-a rémas nici o cu nosti ntä. Tocmai peste vr’o miie de ani urmä iar un Piu, care mai ’nainte se numi Aeneas Sylvius, si sub acest nume fu foarte cunoscut. El guvernä numai 6 ani si in acest scurt interval intimpinä multe deceptiuni si desilusiuni. ^i ceilalti 3 urmasi cu acest nume au guvernat nu-