Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-08-01 / 7. szám
REVISTA CATOLICÄ. 108 ii parfumau si recoriau dupä mäncare gura §i respiratia. Pricepea §i comenta eleganta fermecätoare a odelor lui Horat, vorbia grecesle cu u^urintä si gratie, ?t.ia pe de rost ce!e mai frumoase pa- sagii din Iliada, si cänta vesel längä cupa plinä, odele lui Anacreon, pänä ce beat, se simtia rapit de somn. De pe la §coalä §i din pretenia unor magistri mari i?i insusise o adincä cunostintä a fe- luritelor sisteme filosofice, a§a cä nu numai vorbia cu competintä despre cele pe atunci in floare in Grecia si in Orient, dar chiar despre cele esite din moda §i de demult date uitärii. Stoicii, pe care totu^i nu-i despretuia, i se päreau posomoriti, plictisitori, dusmani ai orcärei bucurii pämente§ti, fätarnici si sectari. Scepticii luau mai dese ori parte la ospe- tele lui luculliane, de oare ce stiau sé proclame in gura mare, inaintea anforelor pline cu vin bun, cä pläcerea e desertäciune curatä, cä ade- vérül e o amabilä Utopie, cä scopul vietei pentru cel intelept e linistitä inertie. Dar cu toate cä unele discutii ii pläceau foarte múlt, totu^i ele nu-i lásau in sutlet nici o urmä mai adincä. de oare ce in fond dinsul nu avea nici o credintä hotäritä. Cato era pentru el tot atit de prost, pe cit era de mare, iar viata o asämäna oceanului in prada vinturilor celor mai felurite si mai opusé, unde omul numai atunci i?i aratá intelepciunea. cind in mijlocul furtunei furioase, eirmueste cu destoinicie, corabia purtatä de valuri a fiintei sale. Ceea ce pentru dinsul era lucrul de cäpe- tenie si de care se läuda, era cä avea plämäni sänätosi, spete de taur, infätisare distinsä, nas gratios, ?i aceste insusiri le socotia mijloace si- gure pentru a cästiga fericirea, de oare ce in adincul inimei sale, poate färä a o stfi era tot- de-odalä sceptic S' epicureu, cu toate cä despretuia atnändouä aceste scoli. Si asa färä a-si da samä, dacä faptele lui erau, ori nu erau in conformitate cu Epicur, era adese ori urmas cre- dincios al acestuia si pe cänd combätea scepti- cismul, considera ca un adeverat sceptic toate scolile de filosofie, ca si cum ar fi niste alergäri de intrecere, de gimnasticä inlelectualä si moralä, si nimic mai mult, s' eted s® simtia sätul de disputatii, trecea cu indiferentism la alte exercitii si alte spectacole....... la scenele singeroase ale circului. Nu credea in zei, nici ín adevér, nici in bine, nici in fericire s* totuiji consulta pe au- guri S' Pe cärturari, se tinea de superstilii s* de prejudicii, cercetind cu curiositate si nu färä o oare-care participate a sufletului, riturile mis- terioase ale resäritului. De obiceiu era bun cu sclavii sei, insä cite-odatä ii schinghiuia crunt, din ciudä sau din caprit. Mai avea obiceiul de a asämäna viata cu o anforä mai mult ori mai putin pretioasä, dupä felül licidului cu care o umpíi, iar dénsul din partea sa si in felül séu, isi framinta creerii, pentru a gäsi tot-de-una licid de cel bún. Nesimtitor pentru iubire, nu-1 misca ni- menea si nimica ; totusi ii pläceau multe lucruri incepénd dela piciorul séu elegant si capul séu de impérat, insusire caracteristicä a nobletei sale. La inceput ii pläcea se stife Roma, se vor- beaseä despre dinsul, despre viata lui strälucitä, despre pätäniile lui ingenioase si ciudate. Dar in curind se osteni, stingéndu-se íntr’insul focul nebuniei. II. ln scurt timp Cinna risipi bogätiile sale si creditorii lacomi sfäsiarä nimicul ce mai ré- mäsese. Abätut, istovit, amagit. ingretosat de toate, urmare neapäratä a sáturárii, fu surprins deo- datä de un simtäment nou, stranin, foarte pu- lernic de indoiaiä si de fricä. Bogätia, repausul, pläcerea, voluptatea. gloria cästigatä pe cimpul de bätae, setea de stüntä potolitá prin urmärirea secretelor gindirii si ale inimii omenesti si Prin studiul filosofiei si al artei; toate cite le poate da viata, toate le gustase el cu prisosintä. Ri acuma il cuprindea un nou si ne mai pomenit dór de fericire, si i se pärea, cä poate cea mai nobilä ,si mai frumoasä parte a vietei ii este incä necunoscutä. Si nu-"si putea da samä, care este obiectul dorintelor sale, si gindul la aceasta era pentru dinsul o noue durere, care ii pricinuia mai apói o abatere moralä extremä, umilindu-1 inaintea lui insusi. Stia aceasta si ar fi voit sä näbuseascä dela inceput ori ce sentiment nou al sufletului séu n el i n i s t i t S' rebel, ar fi voit se se convingä insusi pe sine, cä viata este tocmai asa, cum o intelesese si gustase el mai nainte. Insä indoiala reapárea inainlea mintii lui, inspfiiméntátoare, neinpäcatä, si nu märginitä la fiinta lui, dar im- brätisänd lumea romanä, omenirea intreagä. Acuma, devenind mai putin sceptic de cit ori cind, pismuia linistitä seninätate a scepticilor Si totusi nu putea inäbu.si o voce, ce isvoria pu- ternicä din sufletul séu: — Nebunilor! cu nimica ati vrea sé astupati o präpastie! — In- tr’insul erau doue persoane distinse, opusé; una mereu cuprinsä de mirare si de necaz de frica ce-’l stäpinea, cealaltä tot-de-auna gata de a-i urmäri obir.sia si causele in trecutul vietei. Putin dupä ruinarea finantelor sale, Cinna plecä la Alexandria, cu functia de proconsul. Tris-
