Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-08-01 / 7. szám
REVISTA CATOLICÄ. si a viderilor liberalismului religiös si economic, la toate chestiile economice si industrial. 12. Acest sistem contine: 1) libertate nelimitatä pentru toate ra- murile activitätii economice, pentru agri- culturä, comerciu si industrie; 2) aceasta libertate aduce cu sine in- cetarea a ori-ce amestec din partea statului, in activitatea economics a cetätenilor, si prin urmare deläturarea tuturor acelor legi ale statului, cari in ceva mod märgi- nesc s’au impedecä liberlatea individului particular. Dupä doctrina acestui sistem, au- toritatea si puterea statului se märgineste nurnai la oprirea sau la pedepsirea abu- zurilor, cum ar fi furtul, räpirea. minciuna, inseläciunea in relatiunile comerciale-eco- nomice. ln chestia activitätii economice a supusilor sei, statul nu are alt-ceva de fä- cut, decät numai se asigure pentru fiecare individ libertatea personals, si se garan- teze siguranta proprietätii fie si cäruia. Pentru acest liberalism statu! e numai agent de siguranta publica si privatä; iar in ce priveste celelalle, statul nu are se caule, pe ce cale isi cästigä cineVa avere, si cu ce mijloace o sporeste. Se pune intrebarea, cum poate se ajungä o natiune la cea mai inaltä treaptä de bunästare? Francois Guesnay röspunde, punénd aceste doué conditiuni: »Se se per- fectioneze, pe cät numai se poate, industria agricola, iarä societatea se fie scutilä de tälhari si de inselälori. Partea prima a acestor conditiuni e interesül particularilor, iarä implinirea pärtii a doua este menirea si datorinta statului«. Foarte nimerit vor- beste socialdemocratul Lasalle, cänd zice, cä in sistemul liberal economic rolul statului este ca o »slujbä de päzitor de noapte«. In chestia activitätii comerciale si iti- dustriale a cetätenilor sei, statul are se garanteze cea mai absolutä si nemärginitä libertate individului.*) *) Reproducem aici cäteva enunciatiuni din opu- rile capilor acestui sistem. »Se se permitä comerciului si industriei cea mai nelimitatä libertate. Interesül su- prem al natiunei, al statului este, in viata interna, si 105 3) Libertatea individului, si desvoltarea nemärginitä a dorintei lui de avere si de bogätie, nu sufere, ca se tie märginitä prin societäti, brezle, sau alte corporatiuni in- dustriale sau comerciale De aceea toate aceste insotiri sau corporatiuni se consident ca niste insotiri pägubitoare pentru libertatea individului. Si de aceea se pre- tinde nu numai incetarea obligämefitului de a se Tnscrie la insotiri, brezle sau reu- niuni de muncitori, ci si interzicerea acelor insotiri libere, cari pot se prejudece libertati i dcpline a altora. Asa au urmat, cä in siatele acélé, unde s’au introdus liberalismul economic, nu numai s’au desfiíntat brezlele si corporatiunile industriasilor, ale mese- riasilor si muncitorilor, ce s’au fost inte- meiat pentru imbunétátirea situatiunei mem- brilor proprii, ci chiar cu legi positive s’au oprit si s’au pedepsit intemeiarea unor ase- meni reuniuni, sub ti tin cä impedecä sau ingreuneazä desvoltarea libertätii de ac- tiune a intreprinzétorilor sau a capitalistilor, Espunem aici in detai toate preten- siunile acestui sistem liberal. a) Libertate personalä a individului, si de aceea pretinde abolirea tuturor ser- vitutilor, ce isvoresc diu pretenziunile feu- dalismului, si abolirea a ori-ce dependentä personalä ; libertate nemärginitä, de a se aseza, unde ii place cuiva. sau unde vo- ieste cineva, cu scjpul de a-se aplica la ceva industrie sau meserie. Mai departe, libertate netärmuritä pentru ori si eine, de ori-ce sees, de ori-ce stare sau virstä, de a-si valóra puterea de lucrare, corporalä sau spiritualä. dupä invoialä liberä, cu cel ce e in stare sé pläteascä pretul acordat. in relatiunile cu sträinetatea, ca se se deie indivizilor cea mai deplinä libertate«. (Oncken, pag. 336). »Politica cea inai naturalä pentru comerciu este concurenta liberä si nemärginitä. Prin aceasta capetä ori-care natiune, cel mai mare nutnér posibil de cumperätori si de vénzetori, si isi poate asigura preturile cele mai ávantagioase in comerciul de vénzare si cumperare«. (Fr. Cuesnay, pag. 656). »Principiul comerciului liber aduce cu sine nece- sarminte, cä trebuie se esiste o putere, care se impedece ori-ce violentä, ce s’ar face acestui principiu. Asta compete statului, dar numai asta, de a supraveghia siguranta. Tot ce nu cade in aceasta sferä de activitate, trebuie se se subtragä dela competenta puterii de stat«. (A. Smith, pag. 439.)
