Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-08-01 / 7. szám
106 REVISTA CATOLICA. b) Libertatea neterraurilä a proprie- tätii mobile si imobile. Aceastá pretensiune contine libertatea partelärii si a Insträinärii bunurilor agricole, abolirea drepturilor curiale, abolirea totalä, sau incai märginirea possibilä a »mänei moarte«, precum si a latifondiilor in formä de »fideicomise«. Libertate absoluta, de a testa, a impovoia, a hipoteca averea imobila; abolirea pigno- rärilor (zälogirilor) si a obligamentelor pe durata lungä, cari geneazä dispositia libera asupra averilor imobile. Stergerea tuturor grcutatilor, ce sunt puse asupra fondurilor si asupra pämintelor. Libert dea proprie- tätii mobile aduce cu sine voia liberä de i a intrebuinta banii spre cästig, sau a lua bani imprumut, precum si a stipula con- ditiunile imprumulului. (Abolirea légii in contra uzurii.) c) Libertatea comerciului si a indu- striei. Aceasta insamnä o libertate abso- lutä in esercitarea unei meserii, a unei industrii, acolo unde vrea cineva, si in es- j tensiunea, cum o voieste. Libertate peutru instalarea atelierelor de industrie, pentru adunarea capitalelor, cu scop de a inte- meia intreprinderi; libertate pentru tot j felül de manipulatiuni cu bani, pentru in- cheiarea a ori-ce fel de operatiuni finan- tiale, ca daraveri de bursä, jocurib la bursä. In fine, libertate, pentru vindere si cumpérare de ori-ce articole, in ori-ce cvan- titate, din ce urmeazá abolirea frontierelor comerciale, abolirea vämilor represive sau de apérare. Fiind cä acest sistem liberal tägädu- ieste esistenta unei legi morale, care trebuie se reguleze si relatiunile de industrie si de comerciu, intre oameni, in firul, urinarii necesare logice afirmä si libertate absoluta e t i c ä sau a moravu- rilor, precum adecä afirmä, cä individui are libertate absolutä, si nu e supus, dupä natura sa, la nici un obligäment fatä de stat sau fatä de societate. i J:, Se vede, cä liberalismul economic este transferirea si aplicarea tuturor ero- rilor liberalismului filosofic, pe teremd vietii economice, industriale si comerciale. Prin aceasta liberalismul emancipeazä individui si toatä societatea omeneascä, de sub le- gile dumnezeiesti, de datorinta de a recu- noaste o ordine moralä, statoritä de Dum- nezeu. De unde urmeazä, cä omul, nici in activitatea sa individualä, nici in relatiunile sau luptele sale sociale, nu este dator a recunoaste existenta unei legi de Dumnezeu statorite, pentru regularea si guvernarea lumei intregi; ci toate se reduc numai la voia liberä a omul ui auto- n o m. Numai aceasta vointä a omului este normativä si regulätoare in toate relatiunile, ce individui poate se le aibä in viata sa pämenteanä. Aceasta »autonomie« färä margini este in sislemul liberal aceea, ce se esprimä prin cuventul: »libertate«, si in acest inteles se proclamä libertatea n e 16 r m u r i t ä. Acesta este principiul fundamental al doctrinei liberale. Liberalismul este, it) ordinea ideilor ca si semänta principiilor liberale, in care se cuprind toate consecventele, ce urmeazä din acele principii. Principii liberale sunt: suveranitatea absolutä, si nemärginitä a in- dividului, cu o independent absolutä de Dumnezeu si de autoritatea lui. Nemärgi- nirea societätii, absoluta si neconditionata ei independent dela tot, ce nu izvoreste din vointa liberä a individului. •) Aceste lucruri dureroase le recunosc astäzi si liberal ii moderati, se mängäie inse cu afirmarea, cä deja cuprinde terenul un principiu mai sänetos, carele zice, cä nu-i permis se fie contrazicere intre eticä si intre economia poporalä, si legile morale trebuie se fie recunoscute si aplicate si in viata economicä, industrial si co- mercialä a popoarélor. De aceea stiinta economiei nationale, intru cit cearcä se aplice prescrisele etice, si pe terenele ac- tivitätii sale, se poate nurni si ea s t i i n t ä moralä. Caracterul acesta i-au lipsit, cätä vreme s’au tinut strict la directiunea indi- vidualismului autonom si absolut independent, si a despärtirei economiei publice de lumea moralä. ln directiunea aici amin-
