Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-08-01 / 7. szám
104 REVISTA CATOL1CÄ Cestiunea socialä. (Continuare.) 11. Urmeazä acum, sé expuríem rind pe rind sistemele economice, cari au pre- tensiunea, de a putea deslega chestia socialä. Incepem cu critica sistemului, numit al liheralismului economic. Ii däm intäietate, pentru cä stärile sociale stricate si anormale s’au desvollat •i spre réu, mai ales dela introducerea aceslui sistem. Astäzi nu mai neagä nici cei mai aprigi pärlinitori, cä acest sistem este in maré parte de vinä, pentru dezastrele, ce au urmat. Cu toate aceste, principiile sistemului liberal sunt incä maré parte profe- sate si aplicate in legislatiunile statelor, si in viata economicä a popoarélor, si multi literati tin la eie cu toalä täria. Liberalismul economic este acél sistem, carele desconsideränd inclinatiunile omului i I spre viatä socialä, in cursui desvoltärii eco- nomiei poporale sau nationale, preferä si acentuiazä mai presus de toate libertatea individualä. Acest sistem au päsit in viatä cu tinea veacului trecut, cänd au inceput campania teribilä in contra organizatiunei industria- silor in brezle, sau corporatiuni separate si autonome, si cari au stat sub ocrotirea legilor publice. Dupä realizarea mésurei de libertate, se deosébeste liberalismul absolut si cel moderat, la care din urmä se adauge teória economiei libere, pe baza si in contelegere cu doctrinele ,de credintä si de moralä crestinä-catolicä. Noi luäm acum la esamen teória libe- ralismului absolut si nemärginit, pentru cä cel moderat e bun si acceptabil, si vom dovedi, cät de absurdä este teória cu 1 ibe- ralismul esagerat. si diametral opusä natúréi rationale si sociale a omului. i ■) Liberalismul absolut se numeste si sistem economic individual. Pentru cä in acest sistem se distrug, se neagä toate hotareie s’au marginile, cari ar putea se impedece libertatea individului, si pretinde o stare liberä de ori si ce obligäminte a omului particular. Fiecare om se considerä in sine, färä vre-o relatiune cu alti oameni, sau cu societatea omeneascä, si trebuie se fie pätruns si cuprins numai de idea bi- nelui propriu, si se poatä lucra neinpedecat de nime si de nici o consideratiune, dupä plecärile sale inäscute, se-’si cästige averi si se se facä bogát. Intemeietorul principal al acestui sistem au fost Adam Smith. Pentru acea se numeste sistemul acesla si »Smithianism«. In opul seu epocal: »Considerajiuni §i cercetäri asupra bogätiei na|iunilor« au pus bazele stientifice pentru economia national, si o-au statorit ca un mijloc indis- pensabil pentru aventul economiei, a bogätiei popoarélor. Tot acest sistem se numeste si »Manchesterism«, dela un partid de »li- ber-comerciu«, ce s’au iofiintat in Manchester, in anul 1839. Partidul acesta s’au tormát mai intäi numai pentru abolirea vämilor pe cereale in Anglia, si pentru eluptarea comerciului über cu cerealele, mai tärziu apói si-au desvoltat programul, pentru libertatea absolulä a comerciului pe toate terenele vietii economice. A une-ori se numeste si flsio-cratism, s’au sistem fiziocratic, ca prin aceasta nu- mire sé se vedeascä si mai dar contrastul i intre acest sistem über, si intre alte sisteme sustinute de puterea si de legislatiunea statelor, insémnand, cä in acest sistem vine la espresiune natura omului cu plecärile sale, si acele domineazä, pe toate terenele vietii economice si industriale, si nu alte sis- teme inventate pe socoteala natúréi omului. Liberalismul economic, considerat in esenta sa, este aplicarea tuturor principiilor