Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-07-01 / 6. szám
REVISTA CATOLICA 97 REVISTfí CONTIMEORANA. Roma. Lumea toatä este preocupatä, alar- I matä de §tirile, ce vin din Roma, asupra stärii sanitäre a Veneratului Cap ai Bisericei Catolice, Papa Leon XIII. In aceste momente de ansietate 'dureroasä inältäm inimile noastre cäträ Dumnezeu, izvorul indurärilor, si Povätuitorul Preaintelept al Bisericei Sale. Rugáciunile credincio§ilor din Urbea Eternä, íji a toturor fii lor Bisericei lui Christos de pe fata páméntului, se oferesc Bunului Dumnezeu, pentru vindecarea Pontificelui Suprem, simbol minimat a! tariei nebiruite a Bisericei. carele, in aceste timpuri grele, in mijlocul unor dificultäti enorme, au sliut. se guverneze cu statornicie si cu injelepciune Naia vietii nostre religioase, in- vingand toate valurile, ce o amenintau cu perire. Toatä lumea se roagä cu evlavie.' »Se ne rugäm pentru Pontificele Jt'ostru Leon, Dumnezeu se-l conserve, si sé-l facä viu, sé-l facti ferice pe p(imént, si se nu-l deie in mánu dusmanilor sci." Däm aici un resumat, pre cät se poate, autentic, asupra stärii Sfintiei Sale. Cu totii ne-am fost obisnuit a admira täria si robusteata Sfintului Pärinte, carele in butul ; sarcinei anilor 94, pärea cä dispune de o fibrä indestructibilä. Chiar si in mijlocul fatigiilor est- raordinare ale iubileului Pontifical, au dovedit o putere uimitoare de resistentä. Cu toate aste, dela 3 martié deja s’au are- tat ceva nedumerire in privinta stärii sanitäre a S. Sale, cänd, cu toate svaturile medicului seu Lapponi. si ale intimilor sei, n'au pregetat a se scobori in Bazilica S. Petru, ca se asiste la func- tiunile cele mari iubilare. Indatä dupä festivitati s’au declarat un catar de natura mai uso- arä,!carele I-au pricinuit cät.e-odatä indispozitiuni, a?a cä in mai inulte rénduri au fost silit a sus- penda acordarea audientelor. Aceste indispozitiuni s’au acentuat apói din zi in zi tot, mai pronuntat, producändu-se si ceva perturbatiuni de stomac. Si totu§i, pe la sfirsitul lunei trecute, pärea cä vi talitatea S. Pärinte au Invins de nou toate greutätile, asa, cä insusi Sfintia Sa an cerut voie dela medieul seu professorul Lapponi, ca se poatä merge in grädi- nile Vaticanului, pentru o micä plimbare, unica distractiune, ce i se permite Intre greutätile zi- lelor actuale. A§a, in 30 iuniu cam pe la 8 oare dimi- neata au fost dus in portantinä pänä la poarta grädinilor vaticane, unde urcändu-se in cärutä, i au fäcut cäteva drumuri pänä pe la 11 oare. La ! rentoarcere s’au aretat foarte indestulit, si $i-au spus dorinta, ca si de alta data, cät de curénd se mai poatä ie$i in grädinä. Dupä aceasta au dat audiente, mai multe zile dearindul, pänä cänd vineri in 3 iuniu, iarä au dórit se iasä la plimbare in grädinile vaticanului. cea se s’au si intémplat, petrecänd acolo dela 8 dimineata pänä pe la 11. La rentoarcere. cu toate cä spunea, cät de bine i-au fäcut aerul liber, s’au observat o obosealä estraordinarä, o depresiune ingrijitoare de puteri. Cu toate aceste au mai dat o audientä publicä, in sala numitä Clementina, unde au fost si o micä grupä de studenti-peregrini, din Budapesta. Oboseala, ce s’äu manifestat in cursul zilei, s’au agravat in mod nelinislitor cäträ searä, si cei din jurul Sfintiei Sale, färä intärziere au dat aviz medicului Lapponi, care s’au si gräbit in Vatican, si au esaminat cu cea mai scrupuloasä grije, starea Augustului bolnav. Din precautiune, au rémas toatä noaptea längä S. Pärinte, ajutat fund in priveghiare de familiarii cei mai intimi. Din vremea aceasta s’au tot tngreunat starea Pontificelui asa cä, in conziderarea virstei inaintate, primejdia se socote^te iminentä. Inleresarea cea mai arzetoare au cuprins toatá cre^tinétatea. Suveranii, guvernele, dignitari bisericesci §i civili, corporatiuni religioase si asociatiuni de muncitori. toti doriau se aibä nolite despre starea Pärintelui iubit. Buletinele medicilor iesiau din Vatican, subscrise de medicii, Lapponi si Mazzoni, si se espedau in toate pärtile lumii Evlavia crestinilor s’au aprins, si rugäciuni ferbinti se’ndreaptä ne- , contenit cäträ Bunul Pärinte Ceresc, se ni-l mai tie I pre Capul Bisericii sale, däruindu i sänetate si viatä. lata, cäteva notite din lumea mare. Paris. 8 iuliu. Astäz dimineata s’au fäcut nenumérate vizité la Nuntiatura In arma dórin- tei esprese ä Card. Rampolla, s’au celebrat misse in toate capellele palatului Apostolic. Multe persoane s’au signat pe registre, regina Izabella din Spania, ministrul Belgiei, minist- rul Buigariei, etc. etc. Doamna Loubet s’au dus in persoanä a cere notite, si si-au depus carta de vizitä. Ziarele publicä toate telegramele referitoare la starea sänetätii Pontificelui, §i reproduc toate notitele si informatiunile ziarelor din Roma, in editiuni separate. Nici un ziar nu face comentarii de natura politicä: $i toate releveazä spiritui estraordinar al Pontifiicelui Leon XIII. Marele ziar »Bepublique Francaise,< zice,
