Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-07-01 / 6. szám
98 REVISTA CATOLTCÄ. cä Papa Leon XIII. reprezentä traditiunea vietui- toare a civilizatiunei italiane, si au dat probe §i dovezi despre sentimentele sale patriotice. Archiepiscopul, Cardinal de Richard au emanat un circular cäträ parochii diecesei sale, in care orändueste se se facä rugäciuni pentru Pontificele atins de boalä grea. Madrid. Majestatea Sa regele Alfonz XIII. adänc miscat, de vestea tristä despre boala Augustului seu Nänas, au dispus, ca in capela regalä se se facä rugäciuni speciale, pentru con- servarea scumpei vieti a Säntului Pärinte: la aceste rugäciuni au asistat regele si intreaga familie regalä si toatä Curtea. D. Silvela, presedintele conziliului de ministri, s'au dus la Esc. Sa. Monseniorul Rinaldini, Nuntiu Apostolic, pentru a-i esprima durerea adän- cä §i interesarea profundä a guvernului, pentru starea sänätätii Säntului Pärinte. I Berlin. Ziarul >' Börzen-Caurier* aduee, cä afländ imperatui slirea despre boala Pontificelui, dumineea trecutä, cu ocasiunea unei functiuni religioase, pe bordul Yachtului »Hohenzollern,« au fäcut rugäciuni pentru Sfintia Sa, si au zis: »Papa, pre carele eu 11 stimez §i-l iubesc, este in pericol, se ne rugäm pentru dinsul.« La aceste euvinte imperatui au rostit o rugäciune miscätoare, si au terminat zicänd: »Lumea are trebuinfä de oameni mari §i buni; bunul Dumnezeu se däruiascä viatä indeiungalä Säntului Pärinte.« Vienna. Poporatiunea este viu impresionatä pentru stirile alarmante asupra stärii sänetätii Pontificelui. Toate ziarele publicä depesi Iungi cari sunt citite cu ansietale. Archiepiscopul Vienei, Card. Gruskha, au ordinat, cä pentru insäneto^area Pontificelui se se facä rugäciuni publice. Credincio§ii aleargä in numér mare la aceste rugäciuni. Archiducele Francisc Ferdinand, si alti membrii ai Casei Domnitoare trämit adese-ori la Nuntiatura Apostolicä, se afle notite despre starea Pontificelui. Multi diplomati merg in persoanä la Nun- tiaturä, pentru informatiuni. si pentru ca se es- prime inainlea Pro- Nuntiului sentimentele lor de condolente pentru boala grea a Pontificelui, si ca se-i augureze reinsänetosare grabnicä. Registrele puse in parterul Palatului Nuntiaturei, se imple de firmele somitätilor vietii politice ?i civile. Aproape nesfirsite ar fi stiri aseminea de adäncä condolentä, din toatä lumea lumea crestinä. Ne märginim la reproducerea informatiuni- lor celor mai recente. Roma. 10 iuliu. Papa au petrecut in liniste oarele pomeridiane, Rossoni au declarat inaintea unui reprezentant al ziarului »Italie,« cä starea Sfintiei Sale este estrem de gravä, insé asupra duratei morbului nu se poale prevesti nimic. Un alt ziar, »Giornale d’Italia,« serié, cä au aflat chiar dela Rossoni, ca dupä conzultarea, ce au avut medicii, Papa s'au simtit foarte usorat. Medicii sunt de pärere, cä procesul pleuritic isi ia cursul seu normal. Ei se indestulesc cu atáta, cä cearcä a conserva puterüe bolnavului, färä ca se siluiassa decursui boalei. Medicul au mai adaugat, cä imbunatátirea de astáz este a se atribui operatiunei, si nu e o faza nouá in pro- cesul morbului. Roma. 10 iuliu. 11 oare din noapte. (A. fS.) Mai multi Cardinali au fost la Papa. L'au gäsit foarte släbit, si n.umai cáteva minute au putut rémánea in odaia bolnavului, fára ca se vorbe- ascá vre-un cuvent. Se pärea cä Papa cade in letargie. Dupä conzultarea de noapte a medicilor, i s’au dat un bullion cu ou. Medicii sperä, cä Papa va putea durmi lini?tit. Monseniorul Bisleti au primit pre un adiu- tant al Maj. Sale imperiale Wilhelm II. carele, au prédát un autograf al M. Sale, in c re urea- zá Pontificelui insánétosaru grabnicá. Mons. Bisleti Tau asigurat, cä va aduce la cunoscinta S. Párinte serisoarea si continutul ei. Se mai vesteste din Roma, cá in decursui zilei de 10 iuliu s’au prédát pentru Vatican 12,000 de telegramé, venite din toate partile lumei. Chiar si Patriarchii din Résárit au telegráfiat de- pesi, cu urári de insánéto§ ire grabnicá. Medicii sunt inundati cu recepte trámise pe cale teleg- raficá, ?i se trämit picuri si unsori, cu observarea, cá acélé au o putere vindecátoare, minunatä. Tot in 10 iuliu. spre seara. profesorii Lap- poni si Mazzoni au procedat la o nouá impunséturá in pleurá estragénd fluidul, care s’au arétat destul de limpede. Sfint.i.i Sa au suportat destul de u§or si aceasta a doua operatiune, dupä care s'au cons- tatat o respiratiune mai usoarä, si s’au amelio- rat si baterea inimei. In general: Se continuá alternativele in starea sanélátii S. Párinte. Stirea despre imbu- netätirea urmatä dupä operatiune au produs o bucurie nespusá si generalá, fára osébire de pariidé, si s'au telegrafiat Indatä in toatá Italia si in toate térile lumii. Au urmat apói ftiri mai deprimátoare, cári inse nu schimbá intru nimic starea generalá a Augustului bolnav, fiind aceste schimbári feno- mene de tot relative, si remäne stationarä debi- litatea produsä de etate si de boalä. Oremus pro Pontifice Nostro Leone! Dominus Conservet Eum ! Editor §i Redactor responsabil : Dr. V ÄSILIU LUCACIU. Baiamare (Nagybánya,) tipográfiái lui Stefan Nanasy.
