Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-07-01 / 6. szám
90 REVISTA CATOLICA. activitatea sa economicä. Din starea de legä- tuintä si de obligamente, in care erau tinuti, au vrut se sarä deodatä in celalalt estrem de absolutä libertate. Si ei au sosít cu stu- diile lor de economie socialä Ia aceleasi rezultate, ca si doctrinarii necredinciosi in sciintele asupra dreptului si asupra sta- tului. Rezultatul au fost: o libertate ne- tärmuritä a individului, pe toate terenele, si asa si pre cel economic. 3. Englitera si Franta au fost cele d’intäi state, cari au permis intrare liberä acestor idei. Celelalte state europene au urmat rind pe rind, in cursui veacului 19 prin introducerea treptatä a libertätii in- dustriei, prin parcelarea in infinit a mice- lor proprietäti imobile, prin depärtarea sistematicá a influentei religiunei si a pres- criselor ei morale din organizmul statului, si a institutiunilor lui, etc. Deodatä cu acesle s’au dezvoltat tech- nica masinelor, au luat avent industria, comerciul, mijloacele de comunicatiune. Principiile, ce le-au adoptat statui in le- gislatiunea sa, au fost primite, si aplicate si in viata particularilor. Principiile de emancipare de sub ori ce auctoritate, si cä nu este de lipsä a lua in conziderare religiunea si prescrisele ei, au castigat tot mai mult teren, si in sfisit au dus la esploatarea classei mai sérace, prin cea mai bogatä, precum am amintit si mai sus. 4. In Franta s’au ivit mai intäi socializi mul, deodatä cu résturnarea violenlä a ordului social de mainainte, si cu alungarea respectelor religioase din viata pub- licä. La inceput numai izolat, si in mod trecätor. Aceasi s’au intémplat in Englitera, in mösurä mai micä. In Germania, Italia, Austria, si in celelalte state europene s’au ivit, s’au lätit si s’au intärit paralei cu päsirea si cu cucerirea maréi industrii. Caracter amenintätor au luat socializmul mai ales prin intemeiarea asa numitei »internationale«, prin Carol Marx, in 1864. Cu toate aceste, multä vreme au trecut, pänä cänd s’au covins legislatiunile si guvernantii statelor, cä au sosit vremea, de a rupe cu traditiunile necorespunzé- toare ale trecutului, si cä e de lipsä a introduce reformé in viata socialä — economicä a popoarélor. De o vreme incoace putem saluta unele reforme folositoare, si mai ales s’au fäcut ceva pentru ameliora- rea sortii muncitorilor. 0 inriurire insém- natä au avut Enciclica Po«tificelui »Rerum Novarum«, care de si in special si ne- mijlocit se preocupä de starea muncitorilor, atinge si statoreste si acele principii, cari servesc de conducätoare in regularea cestiunei sociale. In deceniul din urmä au päsit in relief, in mai multe téri, cestiunea economiei agricole, sau chestia agrarä, si cu ea deodatä se desvoaltä si celelalte cestiuni ale muncitorilor, ale meseriasilor, ale micilor comercianti: cari toate rec- lamä dezlegare grabnicä sau amenintä cu debordäri violente, in detrimentul ordului public, a bunästärii morale si materiale a popoarélor. , (Va urma.) Un moment practic in mijlocul desbaterilor sociale. (Continuare.) Activitatea desvoltatä in sesiunea delegatilor Federatunii romande le-a meritat un pränz bun la banehetul oficial cu peste 300 täcämuri. Banctjetul au avut acela§ aspect cordial de infrá- tire crestinä, fiind pe längä asta bine servit §i eftin plätit! Lucru cam rar in asemenea aglo- meratie! Intrunirea generalä publicä, de órece sala castelului nu ar fi cuprins lumea adunata, avu loc in curtea numitului castel. Chiar positia fisicä a curitii indemna pe oratori sä desvoalte cu inimo§ie talentul lor inaintea uneä multimi, plinä de interesül cel mai viu. Redin(a o deschide harnicul Presedinte,
