Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)

1903-07-01 / 6. szám

REVISTA CATOLICA. 89 se fie cu atentiune la binele de obste. , ) i Prin urmare putem afirma cu tot dreptul, cä disparitiunea spiritului crestinesc din viata economica a poporélor, este una dintre causele adeverate ale stärilor anor­male de astäz. 5. In sfirsit, sociaüzmul desfränat este causa principalä a stärilor anormale de astäz. Nu se poate nega, cä ivirea so- cialdemocratiei au inriurit in mod favo- rabil asupra situatiunei sociale si econo- mice, inlru cät au speriat statele si pre guvernanti, si i-au silit, se recunoascä, cél putin in parte, cä au urmat o cale gresitä in legislatiune. Tot prin ivirea so- cial-democratiei s’au deschis ochii multor persoane private, invétati si neinvétati. Aste inse numai in senz negativ. In par- tea pozitivä, social-democratia au influin- tat in mod fatal de trist, asupra situatiu­nei sociale si economice a popoarélor. Mainainte de toate, räpeste, seduce, multe talente, bűne de altfel si frumoase. cari s’ar fi pus in serviciul tendentelor nobile si folositoare, si asa räreste si släbeste i 7 1 1 19 1 sirul celor ce ar fi chemati pentru promo- varea unei politice sociale sanétoase, si de toti cei buni dorite. Apoi, tntrand so- cial-democratii in legislatiuni, impedecä realizarea unor principii, si aplicarea unor rnesuri, cari ar contribui la imbunetätirea stärilor sociale si economice, si nu arare- ori le si sucede lucrarea aceasta destruc- tivä. Motivul adeverat al acestei tinute se aflä in principiul lor fundamental, adeca: résturnarea si distrugerea totalä a ordului social de astäz, ca pe ruinele ei se se zidea- scä de nou, societalea visatä de dinsii. Partidul lor scade si släbeste, dacä scade neindes- tulirea proletarilor, si de acea, social-de- mocratii consecventi si statornici, privesc cu ochi rei asupra unor reforme sociale salutare. In fine, social-democratii pro- pagä idei si doctrine, cari ingreuneazä si fac si mai nesuferitä situatiunea socialä i i si economicä a popoarélor, cum sunt: ire- ligiozitatea, pofta pläcerilor, despretuirea auctoritätilor constituite, etc. 10. Dezvoltarea stärilor anormale so­ciale si economice de astäz, se poate des- crie in scurte cuvinte in urmätoarele: 1. rädäcinile se reduc pänä la apos- tazia cea maré, sau decadenta religioasä din veacul 16-lea. Consecventa nemijlocitä a acéléi apostasie au fost, cä sciinta, in cea mai maré parte, s’au scos de sub influenta binefäcätoare a Bisericii, si nu­mai decät au fost infectatä cü otrava ne- credintei. Cu revolutiunea francezä apoi, s’au tradus in practicä vederile cele nőné despre drept, societate, stat, si menirea, scopul statului. Liberalizmul este chiar cuprinsul acelor idei, cari au provocat re­volutiunea francezä, si cári in Franta s’au fäcut populare prin scrisorile lui I. I. Ro­usseau. Leon XIII descrie pe scurt in ur­mätoarele cuvinte, dezvoltarea ideilor cári domineazä si astäz in cestiunea socialä- economicä a popoarélor: »Cum s’au esci- tat in veacul al 16-lea pornirea dureroasä si nesalutarä spre inovatiuni fortate, mai- nainte de toate s’au ivit confuziune si i disordine ín cestiunea religioasä; dupä aceasta apoi, in consecventä necesarä, au urmat degradarea filozofiei, din ce s’au näscut resturnarea Intregului ord social, a societätii civile. Aici se gäseste punctui de plecare al doctrinelor despre libertatea desfrenatä, ce s’au inventat si s’au pro­clamat in foc si sänge, si al cäror teze si principii de drept, mainainte necunoscute, se abat nu numai dela dreptul crestin, ci si dela cél natural, in multe privinte«.*) 2. Pe timpul pregätirei nemijlocite a revolutiunei franceze, cad si inceputurile sciintei economiei nationale. Nu se poate tägädui, cä economia poporalä au avut lipsä, pe acele vremuri, de o reformä si inoire fundamental, mai ales in ce privea organizarea brezlelor sau a corporatiu- nilor industriasilor, si a altor societäfi, clase de muncitori. Adam Smith in Englitera si Francois Guesnay in Franta, ca prin o in- telegere prestätoritä, au fost de acord asupra ideei de libertate deplinä a individului, in *) Enciclica. >De civitatum constitutione Christiana.«

Next

/
Oldalképek
Tartalom