A Kassák Múzeum kiállítási katalógusai, kisebb kiadványai

Lajos Kassák / román nyelvű

In timp ce relatia dintre avangardiçtii români §i Kassák a fost una între spirite înrudite, cu tendinte similare ín numeroase privinte a unor parteneri §i talente de acelaçi calibru, inspirându-se reciproc, dar fiecare mergând pe drumul säu, relatia, ce s-a stabilit între Kassák §i o parte a tinerei literaturi maghiare transilvänene de dupä 1920 era caracterizatä de raportul dintre maestru §i discipol, model §i imitator. Despre activitatea literarä §i publicisticä a adeptilor tineri ai avangärzii din Transilvania, Sőni Pál ne propune ín volumul säu „Iradierea avangärzii" (Avangárd sugárzás) numeroase informatii §i analize. József Méliusz amintindu-§i de tineretea sa, depune märturie despre faptul cä avangardismul révoltât al lui Kassák §i al miçcârii sale, spiritul säu nonconformist au avut un roi decisiv ín sensul cä o serie de tineri intelectuali íntor§i din räzboi s-au opus spiritului provincial, retrograd §i vroiau sä se rupä de tot ceea ce a provocat catastrofele, tinzând spre un modernism capabil sä exprime sentimentul de crizä. Poeziile lui Robert Reiter, András Szilágyi, János Bartalis, Jenő Szentimrei, Ferenc Heves, Ágoston Erg, László Dienes §i ale altora au luat na§tere ín atmosfera de nelini§te intelectuala provocatä de Kassák §i revistele sale. Revistele tinerilor, „Napkelet" (Räsäritul), „Géniusz", initiât de Zoltán Franyó, „Periszkóp", redactatä de György Szántó, urmánd exemplul lui „Ma" au devenit §i ele, la rándul lor, initiative eu roi catalizator. Nimic mai caracteristic pentru stima de care se bucura Kassák, pentru cultul dezvoltat ín jurul personalitätii sale, decát primirea prealabilä a drumului säu, proiectat ín Románia. Când s-a aflat cä çeful avangärzii maghiare va sosi în septembrie 1926 în Transilvania, tinerii József Papp, Ágoston Erg, György Szántó §i altii au scris o serie de articole salutánd cu stimá, mai mult, cu adoratie admirativä, oaspetele, açteptând cu neräbdare aceastá întâlnire. Etapele acestui turneu ardelean ar fi fost, printre altele, Sighetul Marmatiei, Satu Mare §i Cluj. Kassák urma sä aparä în compania lui Jolán Simon, sotia sa §i László Dienes. Autorizarea acestui turneu a fost asiguratä de Emil Isac, inspectorul general al artelor din Transilvania. Ca vechi adept al lui Kassák, este posibil sä fi contribuit §i la pregätirea unor manifestäri. Aceastá cälätorie nu a avut loc din cauza îmboinâvirii lui Kassák. Peste un an Kassák ar fi vrut sä se odihneascä §i sä lucreze în Transilvania. §i proiectul acestei cälätorii a eçuat. Kassák a contribuit în anii 1926-1929 la elaborarea profilului de politicä literarä al revistei „Korunk", pornitä sub conducerea lui László Dienes. în studiul säu „Noua artä trâieçte" a deschis drumul în fata uneia dintre cele mai importante întreprinderi aie revistei clujene, §i anume prezentarea §i dezbaterea conceptelor moderne ale secolului XX. A luat parte la initierea unei dezbateri despre principiile culturii moderne aie ambiantei §i la începerea prezentärii vietii culturale sovietice. Prin proiectarea paginii de titlu a contribuit la modernizarea aspectului exterior al revistei. „Korunk" a acordat o atentie deosebitä activitätii literare, artistice §i de organizator al lui Kassák. Distantarea sa fatä de avangardä §i apropierea de o scriiturä credincioasä realitätii a fost anuntatä începând cu anul 1926 de analizele lui Iván Hevesy, Aladár Komlós §i Gábor Gaál, prezentându-se concomitent §i operele sale în prozä, scrise acum. Aceastá relafie fecundä pentru ambele parti s-a schimbat în primävara anului 1930. întorsâtura se leagä de acutizarea conflictului intervenit între Kassák §i miçcarea comunistä. Analiza, aprecierea talentului, recunoa§terea înfâptuirilor au fost înlocuite de învinuiri calomnioase, de declaratii nefondate, de calificarea prin täcere asupra valorilor, transferarea prejudecätilor politice în domeniul literaturii §i unele deformäri voite. Aceastá viziune §i metode critice au caracterizat mai mult sau mai putin unele comentarii critice consacrate lui Kassák de Attila József, István Vas, Erik Molnár, sau afirmatiile referitoare la Kassák, datorate lui Sándor Haraszti, Zoltán Fábry, Sándor Gergely, Imre Kertész, Sándor H. Hamvas, László Újvári, Teréz Mándy §i altora. In centrul interesului lui Kassák pentru cultura románeascá s-a aflat în noua lui situatie istoricä §i personalä, soarta §i activitatea lui Panait Istrati. Faptul în sine, cä Istrati ca §i Kassák au devenit creatori, dupä o tinerete marcatä de suferinte, dupä ani de vagabondaj, a fost suficient, probabil, pentru atragerea atentiei sale, §i ca fost socialist, rámánánd în acelaçi timp un spirit liber. Operele lui Istrati §i receptarea lor revelau conflicte, caracteristice unei întregi categorii a scriitorilor de stânga. în metamorfozele imaginii alcätuite despre el, se oglindea relatia lui Kassák cu miçcarea muncitoreascä, ca §i pärerea sa asupra evenimentelor §i a atitudinii de urmat. Dupä aparitia lucrärii „Ciulinii bäräganului", scrisä în limba francezä, pentru Kassák §i colaboratorii säi, Istrati a fost scriitorul celor säraci §i exploatati. ín numárul din februarie 1929 al revistei lui Kassák, "Munka", cu ocazia aparitiei în limba germanä a romanului, Béla Székely publicä o cronicä cu titlul ,,în amintirea a 12 000 de tärani", unde scrie printre altele urmätoarele: „Panait Istrati nu se poate întoarce în Románia, dar este scriitorul eel mai mare, eel mai amar al acestui popor. Dar nu al tärii oficiale, care l-a aruncat din sánul säu, ci al acelui popor, care este frate al fiecärui täran chinuit, fara pâmânt. E mai mare Istrati ca scriitor, decât ca om, frate întru destin? întrucât ca om apartine celor mai buni, fiind drept §i bun - iar ca scriitor este tot a§a, închis în inima tuturor suferinzilor." Aceastá imagine aträgätoare s-a schimbat dupä un an §i jumätate. în numárul din septembrie 1930 al revistei „Munka" acelaçi cronicar calificä drept „trädarea" unui „bolçevic" imaginea conturatä despre URSS de cätre Istrati §i calificä trilógia jurnalului de cälätorie "o carte mincinoasä, abjectä". Aceastä reactie pasionalä se explicä prin faptul, cä noua revistä §i miçcare, pornitä de Kassák în 1928 ca o parte importantä a stângii europene, vedea atunci în URSS, încâ färä îndoieli §i retineri, garantia înfâptuirii unei noi societäti. Kassák, în mai 1933, ca urmare a înfrângerii mi§cärii muncitoreçti germane §i a crizei generale a miçcârii muncitoreçti europene, ia atitudine în cazul lui Istrati. Luarea sa de cuvânt este provocatä de disputa dintre scriitorul român §i Magdeline Paz, activistä a Partidului Comunist Francez. în numárul 28 al revistei „Munka" Kassák publicä articolul intitulât „Istrati, omul care nu se înregimenteazâ nicäieri", caracterizându-l, în portretul pe care i-l traseazä, drept un scriitor mânat de disperare, al cärui drum este marcat de „infinitul zig-zagurilor". în non-apartenenta declaratä al lui Istrati, Kassák vede în 1933 o atitudine, care va duce la o tragedie personalä. Peste doi ani sub impresia unor noi experience istorice §i câutând o ie§ire din criza stângii, Kassák, în ciuda tuturor släbiciunilor §i gre§elilor sale, îl va caracteriza pe Istrati ca initiator al revoltei împotriva dogmelor §i adeptul unei conceptii noi. în studiul säu „Vagabonzi §i creatori" Kassák cercetând un anume tip de scriitor, creioneazä portrete sugestive aie lui Gorki, Jack London, Agnes Smedley §i Istrati, citând, ca o concluzie finalä, declaratia scriitorului român: „nu mai pot crede cä este vorba doar de soarta proletariatului, ci sunt convins cä aici este în joc însaçi existenta umanä". Dupä 1945, pentru scurt timp, pärea cä relatia dintre Kassák §i cultura románeascá inträ din nou într-o fazä dinamicä. La 8 decembrie 1946 Kassák §i Tzara se întâlnesc la Budapesta. Participants ca §i organizatorul atâtor manifestäri provocând râsul sau çocul, autorul unor opere, ce au declançat odinioarä scandal, sose§te în capitala maghiarä, ca oaspete oficial. La receptia oferitäde Ambasada Frantei §i Societatea Scriitorilor Maghiari, Kassák salutä pe confratele de renume mondial, amintindu-i de colaborare, de evenimentele petrecute în urmä cu un sfert de secol. în 1947, Mattis-Teutsch trimite o serie de reproduceri lui Kassák, care redacteazä acum concomitent douä reviste. în numárul din 15 februarie 1948, datoritä unei linogravuri, cititorii maghiari se puteau întâlni din nou cu numele §i arta lui Marcel