Jakó Zsigmond: Erdélyi okmánytár I. (1023-1300) (Magyar Országos Levéltár kiadványai, II. Forráskiadványok 26. Budapest, 1997)

CERCETAREA IZVORAELOR MEDIEVALE DIPLOMATICE ÎN TRANSILVANIA

acestor volume de regeste. Càci fara ele nu se poate stabili eu precizie care copie anume pàstreazà text necunoscut aiurea. Fiecare regestà se compune din grupe de informatii identice, indiferent dacá ea a fost elaborará dupa o necunoscutâ piesâ de arhivà sau dupa o diploma publicatà deja. Càci publicatiile mai vechi poate astàzi nu sunt mai usor accesibile — în spécial pentru cercetàtori nemaghiari — decât originalele lor însele. Altminteri, numai în felul acesta se poate asigura ca indicii de nume si de materii sà dea informatii despre matériáiul volumului la acelasi plan. Regestele diplomelor deja publícate se vor deosebi în spécial în privinta precizârilor facute cu citate de texte latine — limitându-le, însâ, la strictul necesar. Regestele cuprind toate informatiile diplomelor, informatii fructificabile istoric (nume de localitàti si de persoane, date cronologice, topografice sau factice), la nevoie citând si textul original latinesc. Hotàrnicirile (metales) vor fi cuprinse în regeste, chiar si în cazul diplomelor publicate deja, integral si în latineste, desigur, dupa colationarea lor cu originalele. Regestele diplomelor, aie transcriptiilor rezumative, precum si aie mentiunilor provenite din época Arpadianâ si nepublicate pânà acum vor fi urmate de textul lor integral în latineste, pentru ca cercetàtorii sà aibà la îndemânà, într-un singur loc, întregul material documentar al epocii. Publicatia însirà într-o cronologie unitarà toate regestele diplomelor transilvane médiévale utilizate în literatura de specialitate maghiarâ, românà si germana — independent de autenticitatea lor. Acele texte, însà, care în cursul examinàrii critice se dovedesc falsifícate sau îndoielnice vor fi spécial semnalate cu semne puse în fata numerului de ordine al regestei ({Tj, [?]), pentru a le deosebi de cele autentice. Aparatul critic al regestelor informeazâ asupra problemelor de critica izvoarelor si aie cronologiei, despre cotele de arhivà aie originalelor si transcriptiilor, precum §i — în ordinea aparitiilor — despre editiile anterioare. Indicii de nume si de materii ai publicatiilor de regeste nu sunt niste simple apéndice, ci pàrtile lor de importante esentialâ, càci tocmai prin ele devine publicatia un instrument auxiliar care exploreazà toate informatiile întregului fond de izvoare. Ca urmare, indicii volumelor de dupa anul 1301 vor fi utilizate si ca indicatori pentru matériáiul de arhivà nepublicat încâ. Indicii volumelor si redactarea regestelor vor fi elabórate în conformitate cu principiile aplícate în primele doua volume aie seriéi proiectate (Jakó Zsigmond: A kolozsmonostori konvent jegyzőkönyvei. I

—II. Bp. 1990). Tôt acolo se gâsesc §i informatii mai detaliate despre diverse aspecte de ordin tehnic. Editorul publicatiei a lucrat decenii de-a rándul cu speranta cà prin munca sa va putea fi de folos tuturor celor care — indiferent de nationalitate — se stràduiesc sà clarifiée istoria medievalâ a Transilvaniei.