Jakó Zsigmond: Erdélyi okmánytár I. (1023-1300) (Magyar Országos Levéltár kiadványai, II. Forráskiadványok 26. Budapest, 1997)
CERCETAREA IZVORAELOR MEDIEVALE DIPLOMATICE ÎN TRANSILVANIA
Valentiny Antal (1883—1948). Munca a fost continuatä dupä 1945 panä la desfiintarea Asociatiei Muzeului Ardelean (1950) numai de Arhiva acesteia. Dupä acestä data — în conditiile unor mari dificultäti, tärägänat, cu intermitente mai lungi sau mai scurte, dupä cum permiteau împerjurarile —, munca a fost continuatä de colaboratori ca activitate particular, atât în adunarea materialului, în întocmiri de regeste, cât çi în formarea definitiva a conceptiei çi metodelor de editare a diplomatarului. Drept prim rezultat vizibil al acestor activitàti pânà în anul 1980 a fost terminatä prelucrarea în regeste a protocoalelor Conventului din Cluj-Mànàçtur. Deçi Editura Kriterion, editura nationalitätilor, s-ar fi angajat sä publice manuscrisul, din cauza piedicilor puse de oficial itätile vremii, nici dupä un deceniu de sträduintä n-a putut sä fie publicat ín Románia. Publicatia de izvoare continând regestele a 5444 diplome din perioada 1289—1556 (Jakó Zsigmond: A kolozsmonostori konvent jegyzőkönyvei. I—II. Bp. 1990) a putut sä vadä lumina tiparului ín Ungaria numai dupä cäderea dictaturii comuniste din Románia. lata cä, nutrindu-se din traditiile stiintifice locale legate de Asociatia Muzeului Ardelean, dupä o întrerupere de aproape o sutä de ani, a reînviat publicarea maghiarâ transilvanà a izvoarelor istorice médiévale. Menirea si ràspunderea acesteia în cercetarea istoricä din Romania, dupä epuizarea contributiilor säsesti, a crescut în mod deosebit. lar viitorul ei va depinde, de lînga posibilitadle, nivelul çi organizarea cercetàrii çtiintifice maghiare din Romania, de reuçita reînnoirii efectivului ei personal, dacà va ramâne çi pe mai departe în çtiinta istoricä a târii sale reprezentant al metodelor moderne de cercetare çi de sträduintele éditoriale demne de matériáiul diplomatie latinesc. Medievistica maghiarâ însà, çi în ansamblu, deci nu numai prin reprezentantii ei transilvani, poate fi de un real folos pentru cercetarea evului mediu transilvan prin faptul cä a început sä se publice un corpus al diplomelor Ungariei médiévale. Cäci volumele acestuia contin bógate matériáié çi în privintà Transilvaniei, iar treburile transilvane pot fi elucidate numai încadrate în acest mediu firesc. Seria Diplomata Hungáriáé Antiquissima, ce apare sub egida Academiei Maghiare de Stiintä, avându-1 editor pe Györffy György (n. 1917), îçi are ca obiectiv editia moderna a diplomelor din secolele XI —XII referitoare la istoria Ungariei de odinioarà. Din ea, în 1992, a apàrut volumul cuprinzând documéntele perioadei 1000—1131. Ei i se ataçeazà albumul intitulât Chartae Antiquissimae Hungáriáé ab anno 1001 usque ad annum 1196 (Bp. 1994), apàrut tot sub îngrijirea lui Györffy György, cuprinzând facsimilurile diplomelor pàstrate în original, în reproducere idéntica cu dimensiunile originalelor. Aceste douä publicatii, fïreçte, vor ajuta çi studiul problemelor legate de începuturile emisiilor de diplome din Transilvania, sub aspect critic çi formal. De întoemirea repertoriului critic al diplomelor regale aie epocii Arpadiene (1000— 1301) am amintit mai sus. Drept completare a lui se aflä în curs de elaborare repertoriul critic al diplomelor neregale dinainte de 1301. Pentru explorarea în regeste a documentelor epocii Angevine (1301—1387) s-a format un colectiv de colaboratori la Szeged, sub conducerea lui Kristó Gyula (n. 1939). Din publicatia colectivului {Anjoukori oklevéltár. Documenta res Hungaricas tempore regum Andegavensium illustrantia. Szeged — Bp. 1990—), panä acum au apärut case volume, cuprinzând perioada 1301—1324, cu multe date referitoare çi la istoria Transilvaniei.
