Á. Varga László (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 17. Arhivele Comitatelor Bichiş, Bihor, Cenad, Sătmar, Arhivele Districtului Chioar si Fonduri Arhivistice Păstrate în Alte Arhive din Ungaria. Repertoriu (Bukarest-Budapest, 2017)
Tartalom
METRU LINIAR DE POLIŢĂ Unitate de măsurare a materialului arhivistic, aceea cantitate, care poate fi aşezată pe rafturile şi poliţele din depozitele de arhivă. Având în vedere că poliţele au dimensiuni diferite, diferă şi cantitatea arhivei aşezată pe poliţe. în general, în Ungaria un metru liniar de poliţă este egal cu 0,90 metri liniari de documente. Pe un metru liniar de poliţă pot fi aşezate 7 cutii de arhivă mici (o cutie mică are o lăţime de 0,12 m.l.) sau 6 cutii de arhivă mari (având lăţime de 0,13 m.l.) NUMĂR DE BAZĂ Expresia are dublă semnificaţie. în procesul de gestionare a documentelor reprezintă locul dosare lor care au tematică asemănătoare si sunt ordonate potrivit sistemului de reeistratură pe numere de bază. si corespunde cu numărul de înregistrare al unui document din dosar. (Dacă documentele create sau primite, referitoare la o singură problemă, sunt conexate la primul act înregistrat, vorbim despre sistem de înregistrare cu conexare progresivă, iar în cazul în care documentele create sau primite, referindu-se la o singură problemă, sunt conexate la ultimul act intrat, despre sistem de înregistrare cu conexare regresivă). Pe de altă parte reprezintă dosarul, ca imitate arhivistică, caz în care numărul de bază reprezintă cifra, semnul numeric ce compune cota dosarului. NUMĂR DE ÎNREGISTRARE Termenul are dublă semnificaţie. Pe de o parte, în procesul de gestionare a documentelor reprezintă locul dosarelor în sistemul de registratură - în acest sens este o cotă arhivistică -, pe de altă parte reprezintă documentai - şi în acest sens este o unitate arhivistică. NUMERUS în practica organelor guvernamentale feudale maghiare, a comitatelor şi oraşelor libere regeşti/municipii este acea unitate arhivistică, care mai târziu a primit denumirea de fons/fascicol în latină şi kútfő, dosar sau poziţie în maghiară. PARTE STRUCTURALĂ Termen care desemnează unităţile componente, de sine stătătoare ale fondului. în general, partea structurală este considerată ca fiind totalitatea documentelor rezultate din activitatea unei unităţi componente din organigrama unui creator de documente, gestionate separat. La delimitarea părţilor structurale sunt luate în considerare trei criterii: 1.) separarea structurii în organigrama creatorului, 2.) gestionarea documentelor în mod separat, 3). cantitatea documentelor. Criteriul principal în stabilirea părţilor structurale este gestionarea separată a documentelor de către unitatea respectivă şi întocmirea unor instrumente proprii de evidenţă. De exemplu, actele generale, prezidiale, respectiv confidenţiale ale unui minister sau acte create de administraţia comitatense ordonate după tipul sau genul problemei, (protocoalele adunării generale, actele adunării generale, documente referitoare la epidemiile de holeră, conscripţii naţionale etc.). Există şi fonduri tară părţi structurale. PERTINENŢĂ De regulă, materialul arhivistic se referă concomitent la mai multe perioade, persoane, obiecte, zone geografice. Astfel, pot fi marcate mai multe puncte de referinţă intr-un material arhivistic. Faţă de principiul provenienţei, în baza căruia fondul unui creator se păstrează intact, principiul pertinenţei oferă posibilitatea unor ordonări tematice sau după criteriile stabilite de persoanele care prelucrează materialul arhivistic. 28
