Pál-Antal Sándor (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 12. Judeţul Mureş (Bukarest - Budapest, 2014)
Tartalom
cuprinzătoare. Regulamentul de atunci s-a referit mai mult la modalitatea efectuării selecţionării şi mai puţin la stabilirea categoriilor de documente care urmau să fie eliminate şi respectiv, păstrate permanent. în legătură cu documentele cu caracter permanent s-a specificat doar că pe lângă actele cu valoare istorică (adică cele anterioare anului 1711) să fie păstrate şi cele de interes public sau privat.15 Din lipsa unei instrucţiuni de selecţionare pe criterii ştiinţifice, cât şi din cauza nepriceperii, prin selecţionare s-au distrus şi acte de valoare documentar-istorică, mai ales actele instituţiilor neoabsolutiste din anii 1849-1861, dar şi o parte a actelor scaunale dintre anii 1861-1876. Menţionăm că soarta arhivei scaunului este comună cu cea a comitatului. Selecţionări mai riguroase ale arhivei comitatului Mureş-Turda au avut loc după anul 1913, efectuate pe baza unui regulament de selecţionare din anul 1912, care stabilea de data aceasta şi termenele de păstrare ale documentelor.16 Astfel au fost eliminate prin selecţionări periodice actele privitoare la impozite, infracţiuni şi paza publică, corespondenţa vicecomitelui şi ale primpretorilor create în cadrul administraţiei generale, care nu au fost nominalizate la actele neselecţionabile şi altele. începând din anul 1933 selecţionările au fost efectuate pe baza unui nou regulament de selecţionare.17 în anii imediat următori celui de la doilea război mondial arhiva prefecturii Mureş a suferit noi transformări. Din cauza crizei de hârtie de scris au fost recuperate şi refolosite din arhivă acele acte care aveau pagini goale. Cu această ocazie practic arhiva a ajuns în stare de răvăşire. Reordonarea întregii arhive a început în anul 1958 la sediul Sfatului Popular Regional, apoi, din 1963 la Arhivele Statului, încheindu-se în cazul scaunului Mureş în anul 1967 şi în anul 1969 în cazul prefecturii. Cu ocazia reordonării s-a efectuat şi selecţionarea documentelor din anii 1921-1950. Actele de preluare au fost întocmite în 22 octombrie 1968 şi 30 decembrie 1969. Ulterior, cu procesul verbal de predare-preluare din 21 septembrie 1982, au fost depuse la Arhivele Statului şi ultimele documente din acest fond, deţinute de Consiliul Popular Judeţean Mureş conţinând state de plată şi decizii de numiri. Printr-o acţiune de depistări de documente efectuată în anii 1965-1966, Muzeul regional din Târgu Mureş, cu ajutorul unor colaboratori pensionari a separat din fondul Prefecturii, păstrat încă la Sfatul Popular regional, documentele privitoare la mişcarea muncitorească dintre anii 1924-1940. în urma intervenţiei Serviciului Regional al Arhivelor Statului, acestea au fost reţinute şi reintegrate la fond. Cu ocazia reordonării s-a urmărit restabilirea ordinii iniţiale a arhivei. La început actele au fost separate pe fonduri (scaunul Mureş, prefectura Mureş, prefectura cezaro-crăiască Târgu Mureş, preturi de plăşi, colecţia conscripţii urbariale, colecţia recensământului populaţiei etc.). A urmat apoi, ordonarea pe părţi structurale şi serii, în ordinea crescândă a anului. Cele cu instrumente contemporane (repertorii, indici alfabetici, liste, registre de intrare) au fost ordonate după acestea, în schimb, celelalte (volumele de procese verbale de şedinţă, tabelele de impuneri, actele fără instrumente de evidenţă) au fost inventariate pe bucăţi. La constituirea sa în anul 1876 comitatul Târnava Mare a moştenit arhiva mai multor instituţii predecesoare: ale instituţiilor neoabsolutiste cezaro-crăieşti din anii 1849-1861 cu sediul la Sighişoara, ale scaunelor săseşti Rupea, Sighişoara, Cincu Mare, Mediaş şi Nocrich din anii 1861-1876 şi o mică parte comitatului Alba de Sus din anii 1734-1876. Acest fapt i-a creat probleme de păstrare încă de la constituire, în lipsă de încăperi destinate arhivei, documentele au fost păstrate în subsolul reşedinţei comitatului, unde - din cauza umidităţii excesive a unor încăperi folosite ca depozite - o parte din documente a suferit distrugeri irecuperabile. Mai târziu a fost amenajat pentru arhivă unul dintre bastioanele cetăţii Sighişoarei unde a fost mutată o parte însemnată a arhivei. Acest bastion a servit ca depozit pentru majoritatea documentelor prefecturii şi a altor fonduri arhivistice până în anul 1970. în vederea descongestionării depozitelor de arhivă ale comitatului Târnava Mare, devenită Prefectură după 1918, primele măsuri au fost luate la un deceniu după înfiinţarea acesteia. Obiectul primelor selecţionări l-au constituit actele dintre anii 1849-1876 ale fostelor instituţii, preluate în anul 1876. După informaţiile oferite de registrele de intrare-ieşire reiese că prima selecţionare s-a încheiat în anul 1889. în anii 1898-1899 15 Vezi Îndrumătorul ...,p.67. Prin interes public şi privat s-a înţeles de fapt actele doveditoare de drept. 16 Regulamentul a fost publicat de Liviu Moldovan, sub titlul: Un vechi regulament de selecţionare a arhivelor judeţene. Revista Arhivelor, nr. 2/1958, p. 275-276. 17 Pâl-Antal, Alexandru, Un regulament de selecţionare a arhivei din 1933. Revista de Arhivistică, Tom. IV, (1998.) nr. 1-2, 43^ţ8. 13
