Pál-Antal Sándor (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 12. Judeţul Mureş (Bukarest - Budapest, 2014)

Tartalom

1

a avut loc o mare acţiune de selecţionare a arhivei proprii, şi anume a oficiului vicecomitelui, a comitetului administrativ şi a celui economic pe anii 1876-1898. In perioada următoare au fost supuse selecţionării aproape an de an documentele dintre anii 1900-1924, când au fost eliminate şi aici o seamă de documente cu valoare documentar-istorică.

Arhiva comitatului, respectiv a prefecturii Tâmavei Mare a fost preluată mai întâi în anul 1958 de fosta filială a Arhivelor Statului Sighişoara, apoi în anul 1969 de Filiala Arhivelor Statului din Târgu Mureş. Materialul preluat a fost transportat la Târgu Mureş în anii 1969-1970. Mai târziu, în anii 1978, 1981 şi 1983, fondul a fost întregit cu noi preluări de la Consiliul Popular al municipiului Sighişoara, cuprinzând documente din anii 1892-1950.

Documentele preluate au fost ordonate şi inventariate între anii 1969-1973 la Târgu Mureş. Actele vicecomitelui comitatului Târnava Mare au fost ordonate după instrumente contemporane de evidenţă (după sistemul numărului de bază), restul a fost inventariat pe serii şi în cadrul acestora pe probleme şi dosare (actele dintre anii 1926-1940 au fost constituite în dosare de creator). Cu această ocazie au fost separate fragmentele de fonduri ale altor instituţii şi transpuse acelor filiale ale Arhivelor Statului de raza cărora aparţineau. Concomitent cu ordonarea arhivei au fost supuse acţiunii de selecţionare documentele prefecturii din anii 1921-1944.

Arhiva Prefecturii Târnava Mică, a fost preluată în anul 1973, de la depozitul din Blaj al Arhivelor Statului Filiala Alba. Documentele comitatului din perioada 1877—1918 au fost ordonate şi inventariate pe serii şi, în cadrul acestora, cronologic pe probleme. Actele dintre anii 1919-1950 au fost ordonate cronologic şi pe numere de bază, regăsirea lor fiind facilitată de indicele alfabetice şi de registrele de intrare-ieşire. Unele serii, tară instrumente contemporane de evidenţă (bugetele comunale şi conturile de gestiune, actele oficiului economic etc.) de asemenea au fost inventariate cronologic şi pe probleme.

Cea mai mare şi totodată cea mai bogată arhivă deţinută de SJAN Mureş este cea a oraşului Târgu Mureş. Asemănător altor jurisdicţiuni din Transilvania, pentru păstrarea documentelor proprii oraşul înfiinţează, în anul 1770, un depozit de arhivă şi numeşte primii arhivari pentru administrarea acesteia. în urma unei verificări efectuate în anul 1802 s-au constatat mai multe nereguli iar magistratul orăşenesc a ordonat luarea în evidenţă a tuturor actelor din arhivă, în primul rând a celor referitoare la orfani şi a acelora care priveau comunitatea oraşului.18 în perioada următoare, arhivarii iau în evidenţă actele intrate în arhivă în indici alfabetici pe serii: acte administrative (acta politica), acte juridice (acta judicialia), actele de impunere (acta contributionalia) şi acte alodiale (acta alodialia). Această practică de luare în evidenţă a actelor din arhivă a fost menţinută până în anul 1874, când s-a trecut la folosirea evidenţelor de registratură (registru de intrare- ieşire, indicele alfabetic şi cel serial). Această practică a fost folosită până în anul 1958, când s-a trecut la sistemul de îndosariere a actelor. Ulterior, la începutul anilor 1960, documentele dintre anii 1945-1958 au fost grupate pe probleme şi inventariate, asemănător dosarelor. Procesele verbale de şedinţe, de dezbateri judecătoreşti şi altele, legate în volume, au fost păstrate în arhivă în ordine cronologică, fără evidenţă.

în a doua parte a secolului al 19-lea, pentru descongestionarea depozitelor, s-a trecut la selecţionarea arhivei. Acţiunea de selecţionare fost declanşată în anul 1888, după îndelungate dezbateri pro şi contra în privinţa stabilirii categoriilor de acte de păstrat în continuare şi a celor eliminabile. Concluziile dezbaterilor au fost aprobate prin ordinul nr. 73.394/17 octombrie 1888 al Ministerului de Interne, cu care ocazie s-a stabilit a fi păstrate toate documentele privind drepturile publice, indiferent de epocă, indexele şi registrele de evidenţă a documentelor şi toate documentele de importanţă istorică.19 Totodată s-a precizat că lista actelor propuse pentru eliminare trebuie aprobată de Ministerul de Interne. Prima selecţionare a avut loc în anii 1888-1889, obiectul selecţionării fiind documentele din 1849-1859. A doua selecţionare a avut loc în anii 1905-1908. Cu această ocazie au fost supuse selecţionării documentele dintre anii 1800-1873. Potrivit listei incluse în procesul-verbal de selecţionare au fost înlăturate de această dată, anexele deconturilor contabile ale gospodarului oraşului şi ale grădiniţei de copii, actele justificative ale casieriei oraşului, anexele documentelor pentru stabilirea şi încasarea impozitelor, chestiuni fără importanţă ale poliţiei, precum şi ale tribunalului

18

19

Vezi îndrumător ... p. 104. Ibidem, p.107.

14