Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Istorie continuare fidelitatea fatä de politica §i natiunea maghiarä. Referitor la activitatea sa, ca §i a lui Siegescu, alt profesor de istorie literarä, profesorul Nicolae Drágán, reputat lingvist §i unul dintre oficialii romäni ai Universitätii romäne§ti a Clujului spunea cä cele douä catedre de limba romána, de la Cluj §\ Budapesta, nu aduc nici о contribute la studierea limbii románé 68 Numärul studentilor universitari a crescut la Cluj, de la 269, Tn primul an de Tnvätämänt, la peste 2300. Dintre ei, peste 75% erau maghiari, ceva mai mult de 12% romäni, ceva peste 7% germani. Majoritatea proveneau din familii de proprietari agricoli, din familii burgheze, de functionari §i intelectuali . Fiii de tärani säraci §i proletari industriali erau Tn numär foarte resträns. Ca §i Tn alte universitäti, facultatea juridicä era cea mai frecventatä, urmatä la distantä de medicina, etc. Fiecare facultate avea §i sectie färä frecventä, cea din urmä cuprindea mai putin de un sfert dintre studenti. Facultatea de drept acorda diplome cu cél mai mic efort intelectual, studentii cu posibilitäti intelectuale mai mici erau deci favorizati, puteau sä-§i cä§tige existenta studiind. Majoritatea fiilor de gentry, proprietari mici §i mijlocii maghiari, dornici sä devinä functionari Tn aparatul de stat sau Tn comitate aveau nevoie de diploma de drept. §i Tn sfera economicä exista о cerere pentru ace§ti absolventi. Situatia nefireascä era sesizatä de contemporani de seamä, ca prof. universitär §i rectorul Apathy István, sau ornitologul §i muzeograful Hermann Otto §i, adäugäm §i renumitul pedagog §i cadru universitär Onisifor Ghibu. ín schimb, facultatea de medicinä nu se dezvoltä, datoritä slabei retribuiri a medicilor. Saladul mic al profesorilor secundari a fränat cre§terea substantial a numärului de studenti la litere, matematicä §i §tiinte ale naturii. Fetele au primit dreptul de a frecventä universitatea Tn anul 1897. Universitatea clujeanä a fost cadrul de manifestare al activitätii multor societäti studente§ti. Studentii reformati aveau asociatie din anul 1872, juri§tii din 1873, medicii din 1887. Pe längä universitate, studentii frecventau §i Institutul agricol Cluj-Mänä§tur, devenit din 1906 Academie de agricultura, dar §i §coala Superioarä de Comert, devenitä apoi §i ea Academie comercialä . 69 Proiectul universitär romänesc, pentru Cluj §i Cernäuti Tngemäna §i eforturile §i conceptia comunä asupra culturii academice, fiind actualä §i azi. Tn Europa Centralä §i Sud-Esticä, dupä 1918 §i constituirea statelor nationale, universitatea modernä era privitä ca instrument al dezvoltärii proprii §i al dialogului cu lumea „Restituirea” §i edificarea universitätilor s-а corelat cu reformele de modernizare, purtändu-se, pentru prima data dialog cu toate experientele modernizatoare. Pentru Tnfäptuirea unitätii nationale románe§ti, cultura a fost nu doar element de coagulare spiritual, dar §i de dinamizare eficientá a actiunii politice, ca §i factor de accelerare a integrärii provinciilor unite Tn structura national-statalá a Regatului Romäniei. Universitarii, ca §i ceilalti intelectuali, apreciau cá „...Románia Mare este о realitate §i rezultantä normal a superioritätii morale §i culturale a poporului, ca moment de Tncepere adeväratä a istoriei neamului romänesc.” Intelectualitatea a sesizat cä propria contributie la dezvoltarea civilizatiei románe§ti postbelice trebuie sä fie cu totul deosebitä (cultural §i §tiintific), pentru ca, avänd Tn vedere decalajul dintre Románia §i Occident, doar о accelerare a progresului putea realiza racordarea la sensul §i la viteza evolutiei civilizatiei moderne.70 68C. Sigmirean, op. cit., pp. 105-106. 69Akos Egyed, op. cit., pp. 266-268. 70V. Pu§ca§, Universitate, societate, modernizare..., pp. 86-89 §i 91,93-94. 92
