Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Marisia XXXVII Luarea pe umeri a räspunderii fata de cultura nationalä nu a Tnsemnat in conceptia fondatorilor cäderea Tn nationalism provincial. N. lorga, spirit lucid avertiza limpede asupra pericolului „...hränirii unui particularism provincial”, ca §i Vasile Pärvan, C. Rädulescu-Motru. Criticänd slaba atmosferä universitarä din Bucure§ti priveau spre Universitatea din Cluj ca spre о §ansä de reconstruct europeanä а universitätii romäne§ti in ansamblu. Sextil Pu§cariu, la rändul lui, cerea „...sä se sintetizeze oarecum tot ce a fost recunoscut mai bun §i mai folositor in Apus”. La Cluj s-а reflectat mult asupra modelului universitär cél mai productiv. S-а ales calea unei sinteze, dändu-se prioritate modelului german §i celui american. Principiile humboldiene ale autonomiei universitäre, ale identitätii dintre instruirea universitarä §i cercetare s-au preluat explicit. Pärvan le reafirmä in cuväntarea sa „Datoria vietii noastre”, in care contura trei niveluri de obiectivitate. Unul era dotarea subiectilor instruirii universitäre cu о culturä specialä, formarea caracterelor, conceptiei despre lume unitare etnico-nationalä a studentilor, färä deosebire de specialitate, origine sau confesiune. Se adäuga promovarea literelor, artelor §i §tiintelor, atät pure, cät §i aplicate, prin activitatea creatoare a studentilor §i profesorilor. Cunoscätor al istoriei universale moderne, ca §i a celor mai bűne modele din lume, se inspira din módéiul Academiei Romane §i al universitätii americane. Este critic in legäturä cu pragmatismul anglo-saxon, educativ dar nu agrea nici pretentiile taylorismului §i standardizarea. S-а preocupat de structura invätämäntului, organizarea universitarä, recrutarea personalului, obligate didactice §i retributive, conditiile de studiu pentru student, formarea personalitátii lor etc. Nicolae Drágán, ca §i luliu Hategan imbräti§au principiile humboldiene, in viziunea de modernizare, noua universitate era väzutä ca „...uzinä unde se produce §tiinta §i prin §tiintä, noile resurse ale vietii economice §i industrial”, iar Ion Breazu pleda pentru preluarea modelului american, ca §i pentru „intoarcerea hotärätä a omului spre realitatea inconjurätoare.”71 Critica vechilor vechi nu insemna negarea valorii lor reale, pentru Universitatea din la§i §i Bucure§ti, ci de punerea de acord a modernizärii cu societatea postbelicä §i constituirea unei traditii universitäre romäne§ti. N. lorga fäcea trimitere la activitatea lui S. Bärnutiu, la Universitatea din la§i. Ca un detaliu semnificativ, mentionäm antetul diplomei de doctorat in §tiinte juridice a lui Victor Simonetti (unchi al autorului prezentului studiu), din 1927,-UNIVERSITAS LITTERARUM REGIA DACOROMANA NAPOCENSIS. Constituirea sistemului de invätämänt romänesc din Transilvania postbelicä a fost una dintre misiunile cele mai dificile ale Consiliului Dirigent. Pentru organizarea universitátilor din Cluj §i Cernäuti a contat experimentul Universitätii din Strasbourg, aflatä íntr-o situatie similará, care devenise model pentru reformarea intregului invätämänt superior din Franta, odatä cu revenirea Alsaciei §i Lorenei la Franta. Sextil Pu§cariu, unul dintre artizanii schimbärii, aräta cä se justifica folosirea de metode necunoscute in legislatia romäneascä. Dacä pänä la 1919 scheletul de organizare era german, nu s-au preluat sensurile cu adevärat moderne, cerändu-se inovare (О, Ghibu), fiind necesarä stabilirea normelor de alcátuire §i functionare.72 Consiliul Dirigent .pentru corpul profesoral se preocupa de atragerea de cadre didactice din alte universitäti romäne§ti. Tentativelor de presiune politicianistä sau chiar administrative Sextil Pu§cariu le opunea criteriul fundamental al selectiei prin concurs, valoare, urmärirea aptitudinilor in domeniul cercetärii §tiintifice, 71Andrei Marga, Universitatea Babe§-Bolyai la aniversarä, Presa Universitarä Clujeanä, 1999, pp. 11- 12. Pt. V. Pärvan, la V. Pu§ca§, op. cit., pp. 104 §i urmätoarele. 72V. Pu§ca§, op. cit., pp. 166-167. 93
