Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Mihai Suciu: Rezistenţa prin credinţă a voşlobenilor
Marisia XXXVII 12 §i 18 ani, instruiti cu comenzi in limba ocupantului §i umilti de un instructor poreclit ,,Borzo§” din cauza pärului säu rävä§it. Nu au lipsit actele de Tmpotrivire, de frondä, ale tinerilor oprimati. Dupä epuizarea stagiului premilitar, tinerii romäni erau incadrati Tn unitati militare de pe zona gránitéi impuse, respectiv Tulghe§ sau Bicaz, de unde, dupä о pregätire prealabilä Tn Ungaria sau Cehia, erau trimi§i pe frontul de räsärit, drum fara de Tntoarcere pentru multi dintre ei. Pe durata anilor de teroare, autoritatea horthysta a fost exercitata la nivelul comunei de primarul numit, nu ales, Gegö János, un exponent al §ovinismului §i antiromänismului hungarist. Credincio§ii greco-catolici, circa 1200, au fost somati sä solicite alipirea Ia episcopia Hajdudorog din Ungaria, spre a-i disloca de románii ortodoc§i din Transilvania §i a impune limba maghiarä in Bisericá. ín adunärile generale din 28 septembrie, 28 octombrie §i 3 noiembrie 1940, au refuzat categoric, fapt pentru care 46 de credincio§i au fost inchi§i §i 6 expulzati. Totodatä, autoritätile militare l-au suspendat din functie pe preotul-paroh Avisalion Costea; jandarmii l-au condus Ia Primärie, impreunä cu credincio^ii Petru Colceriu, loan Gavrilä §i Mihäilä Blaga, unde comandantul Bereznav ia comunicat cä urmeazä sä fie expulzat. Cu cinism, li s-а cerut sä semneze о declaratie cä pleacä de bunä-voie, färä nicio pretentie de la statul maghiar. La refuzul preotului de a-§i insu§i falsul, a fost amenintat cu impu§carea. Aceia§i jandarmi cu panä i-au condus la garä §i, imbarcati in tren, au ajuns la Chichi§, de unde, dupä douä nopti petrecute pe cämp, sub un pod, impreunä cu copila§ii minori, au ajuns, prin comuna Prejmer, la Bra§ov. La altarul Bisericii din Vo§lobeni i-a succedat preotul localnic Petru Suciu, licentiat in Teologie la Blaj, care tocmai fusese alungat de autoritätile horthyste din satui Aldea, főstül judet Odorhei, unde, prin misionariatul greu, luminat de spirit national romänesc, izbutise sä readucä la religia greco-catolicä mai multi romäni maghiarizati. Ajuns in satui natal, buna cunoa§tere a limbii §i a obiceiurilor catolicilor maghiari i-a adus oarecare tolerantä din partea autoritätilor, reu§ind prin diplomatie sä pästreze ca limbä liturgicä limba romänä, perpetuänd §i traditiile impämäntenite chiar §i in coditiile vitrege de prigoanä a tot ce era romänesc. Mai mult, preotul Petru Suciu s-а opus vehement §i regimului comunist, refuzänd atät reconvertirea la ortodoxie din 1948, cat §i inscrierea in colectiv sau participarea la vot, continuänd, pänä la sfär§itul zilelor, in anul 1985, sä slujeascä, mai mult ca un pustnic, §icanat permanent de autoritätile comuniste, intr-o odäitä a casei pärinte§ti, unde §i-a improvizat un altar. Acela§i odios régim horthyst a avut grijä §i de soarta evreilor din Vo§lobeni: marcati cu „Steaua lui David”, imbarcati in bou-vagon §i transportati spre ultima statie a vietii lor, spre „solutia finalä” proiectatä de hitleriéi. Spre cinstea consätenilor romäni din Vo§lobeni, unii evrei au fost ascun§i §i salvati, evident, con§tienti de riscul asumat. Anii celui de al Doilea Räzboi Mondial au läsat räni adänci Vo§lobenilor, satui fiind säräcit atät sub aspect material, cät §i uman: femei väduve, copii orfani, bäträni räma§i färä sprijin §i tineri cu aripile fränte, chiar dacä au supravietuit incle§tärii de la Cotul Donului, sau au scäpat de spectrul Siberiilor de gheatä. §i nici nu era superlativul chinurilor: avea sä urmeze seceta §i foametea din anii 1945-1946. Säräcia lucie, coroboratä cu excesele neavenitilor ridicati la putere de régimül comunist au tensionat starea de spirit a locuitorilor, ajun§i in pragul revoltei. ín 1946, este adus in sat un zbir comunist, medicul Zosmmer, mai mult pentru impunerea §i consolidarea regimului decät pentru presupuse servicii medicale absolut necesare, dar cu о competentä discutabilä in 45
