Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)

Prof. Virgiliu Z. Teodorescu: Bicentenarul naşterii lui Andrei Mureşanu

Marisia XXXVII

viitoarei biserici a mänästirii Putna. Surprizä cänd am ajuns in valea respectivä am putut constata cä acolo era reunitä о numeroasä prezentä umanä care gospodäre§te Tntinsese pe jos §tergare lungi pe care erau etalate cele care erau aduse pentru ospätare. A fost momentul §oc pentru női cei plecati din Suceava fára a cunoa§te eine ne va asigura pränzul acelei zile. Cineva cu glas timid a formulát cuvintele „suntem ni§te greieri”. Fára a putea nici acum defini cine a fost „salvatorul” care a dat glas cäntecului De§teaptä-te Romane, considerat tabu Tn ani anteriori lui 1964. Ne oprisem chiar in apropierea apei, acolo fiind cam singurul loc liber. Glasurile noastre s-au Tnfrätit cu cele ale oamenilor acelor plaiuri moldave. Era un act in „premierä” dupä mai bine de douä decenii de täcere impusä. Ce a urmat a fost expresia unei Solidarität! efective din partea celor din apropierea noasträ. Instantaneu mai multe persoane au venit cu §tergare, pe care operativ au depus cele ce erau aduse de ei pentru ospätare. Erau tentante marile päini bine rumenite, slänina §i cärnatii, diversele bränzeturi §i celebra zmeuratä. Le-am putut remarca in clipele putine cät ne-am aflat in acea posturä cänd greierului ii era incredibil astfei asiguratä ospätarea. A intervenit insä venirea unui värstnic incovoiat cälugär care färä vorbä multä cu un gest ne-а pornit la drum. Ne-am supus ca hipnotizati, färä a puné intrebäri. Atunci, de fapt, am avut prilejul de a remarca masiva prezentä umanä pe valea respectivä. ín curtea mänästiri am putut afla cä eram invitatii mitropolitului lustin Moisescu38. Relatarea a ceea ce a urmat in clädirea stäretiei §i revenirea la Suceava rämäne a fi formulatä cu altä ocazie. Cert este cä la 10 iunie 1966 zidul täcerii39 in privinta mobilizatorului imn a cäzut a§a cum la orele 6 dimineata in ziua de 24 ianuarie 1959 postul de radio „Romania” §i a deschis emisiunea punänd pe undä „Hora Unirii” piesä muzicalä urgisitä anterior, in anii prezentei eliberatorilorocupanti ai Romäniei.

Slujbä. Este locul unde se pästreazä potirul §i prescura pentru miruirea enoria§ilor. in situatii speciale, preotul merge cu antemisul Tn locul indicat unde poate oficia о Sf. Slujbä.

3® Justin MOISESCU (5 martié 1910, Alberti, comuna Cände§ti, jud. Arge§ - 31 iulie 1986, Bucure§ti). Studii la Seminarul orfanilor de räzboi din Cámpulung Muscel 1922-1930, Facultatea de Teologie din Atena 1930-1934 unde Tn 1937 a sustinut §i teza de doctorat ín teologie, dup ce efectuase un stagiu de specializare la Facultatea de Teologie din Strasbourg 1934-1936. A revenit la Atena 1936-1937. Teza de doctorat a fost premiatá de Academia de §tiinte din Atena. La revenirea ín tará a sustinut о serie de examene de echivalare a studiilor din sträinätate. Ani de zile a desfä§urat о prestigioasä carierä didacticä in invätämäntul teologie din tarä §i sträinätate. in 1956 a fost ales mitropolit al Ardealului, din 1957 pänä in 1977 a fost mitropolit al Moldovei §i Sucevei ca apoi la 19 iunie 1977 sä fie ales patriarh al B O R. A militat pentru bűne raporturi cu celelalte culte. Din 1961 a fost deputat in M.A.N., publicist.

„Romania liberä”, Bucure§ti, 1 august 1986, Necrolog: íncetarea din viatä a patriarhului Justin Moisescu.

Preot prof. univ., dr. Mircea Päcurariu, Dictionarul Teologilor Romäni, editia a doua reväzutä §i intregitä, Editura Enciclopedicä, Bucure§ti, 2002, p. 304-305.

39Prezenta märturisire ered cä poate fi confirmatä §i de numeroasele rapoarte ale ochilor §i urechilor celor aflati „la datorie” la timpul respectiv. In aceazi §i nici ulterior personal n-am fost ín situatia de a fi intrebat sau sä-mi fie solicitatä о declaratie. Am fost §ocat insä de prompta „extragere” din numeroasa prezentä a celor aflati pe Valea Putnei §i seara la revenirea la Suceava sä aud cuvintele afirmative, nu interogative, cä ne-am simtit bine la Putna. M-am intrebat §i atunci §i in anii care au urmat daeä spontana erupere a glasurilor a fost о actiune care a deblocat fireasca §i necesara prezentä a respectivului cäntec pentru con§tiintele respectivelor generatii. Timpul, desecretizarea informatiilor о va face. Pentru mine reactia celor din jur a fost expresia spontaneitätii §i a manifestärii realelor sentimente.

293