Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Prof. Virgiliu Z. Teodorescu: Bicentenarul naşterii lui Andrei Mureşanu
Is torié Am considerat cä au fost momentele cänd a actionat con§tiinta, biruind prudenta, teama la ceas de totalä degajare de carentele impuse de cei care ne preconizau о altä orientare. Dovada a venit peste decenii bűne cänd tot conjunctura l-а impus la ceas de cumpänä ca Imn National. Din 1990 textul а fost adoptat pentru a deveni Imnul de Stat al Romäniei. Andrei Mure§anu a fost un poet romantic, sentimental dar §i militant de factura patriotica, protestatarä, Tntreaga creatie incluzänd-o Tn volumul editat Tn 1862. Totodatä a fost §i un laborios eseist §i un activ traducätor din creatia lui Schiller40, Herder41, Bürger42. A decedat la 11/12 octombrie, fiind Tnmormäntat ín cimitirul bisericii ortodoxé „Sf. Treime” de Pe Tocile, cartierul din §cheii Bra§ovului, strada Doctor Vasile Saftu 57. Ulterior, ín 1883, osemintele au fost transferate in cimitirul din jurul bisericii din Groaveri. Trei decenii mai tärziu, in 1891, apare §i prima tezä de doctorat dedicatä lui Andrei Mure§anu. Era elaboratä de activul Valeriu Brani§te43, „Andrei Mure§ianu. Studiu de literaturä romänä transilvanä”, apärutä la Budapesta. ín fapt, §i aceasta §i urmätoarea tezä de doctorat dedicatä poetului („Viata§i operele lui Andrei Mure§ianu", Blaj, 1900, elaboratä de loan Ratiu44 40Johann Christoph Friedrich von SCHILLER (10 noiembrie1759, Marbach am Neckar,Baden- Württemberg, azi Germania - 9 mail805,Weimar, azi Germania), medic militar, innobilat in anul 1802, a fost un valoros poet, prozator, dramaturg, estetician ?i istoric german, considerat unul din „printii poeziei germane” (Gabriela Danti?, Scriitori sträini, mic dictionar, Editura §tiintificä ?i Enciclopedicä Bucure?ti, 1981, p. 512-514). 41 Johann Gottfried von HERDER(25 augusti 744,Mohrungen, azi Germania -18 decembriel803,Weimar, azi Germania),critic literar, estetician,filosof,teolog§ipoetgerman, apreciat pentru influenta exercitata de scrierile sale asupra unor reprezentanti aiclasicismuluigerman caJohann Wolfgang von Goethe?iFriedrich von Schilleréi totodatä a rolului asumat pentru promovarea romantismului. Este considerat teoreticianul mi?cärii „Sturm und Drang ?i cél mai de seamä „animator din istoria mi§cärilor de idei germane"!Gabriela Danti?, Scriitori sträini, mic dictionar, Editura §tiintificä ?i Enciclopedicä Bucure?ti, 1981, p. 251). 42Gottfried August BÜRGER (1 ianuarie1748 - 8 iunie1794), a fost poet german, reprezentant al curentului literar „Sturm und Drang" (Gabriela Danti?, Scriitori sträini, mic dictionar, Editura Stiintificä ?i Enciclopedicä Bucure?ti, 1981, p. 90-91). 3 Valeriu BRANI§TE (10/22 ianuarie 1869, Cincu, jud. Bra?ov - 1 ianuarie 1928, Lugoj, jud. Timi?). Studii gimnaziale la Sibiu, universitäre la Budapesta de filologie, filozofie, doctorat in 1891 cu teza „Andrei Mure?ianu”, sustinutä la Budapesta, carierä didacticä, om politic participant la apärarea memorandi?tilor, complexä activitate la realizarea Marii Uniri, organizator al M.A.N. a R. de la Alba lulia, membru in Consiliul Dirigent 1918-1920 räspunzänd de resortul Culte ?ilnstructiune Publicä; contributii la infiintarea Universität» romäne?ti din Cluj, publicist, intre 1901-1918 a condus periodicul „Drapelul” din Lugoj, membru de onoare al Academiei Romane 5 iunie 1919. (Dorina N. Rusu, Istoria Academiei Romane - repere cronologice, Editura Academiei Romane, Bucure?ti, 1992, 388 p.; la p. 153. consemneazä alegerea ca membru de onoare la 5 iunie 1919; Dr. Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Romane, 1866- 2003, Dictionar, Editura Enciclopedicä / Editura Academiei Romane, Bucure?ti, 2003, 1160 p.; la p. 134. consemneazä alegerea ca membru de onoare, la 7 iunie 1919; Valeriu Brani?te,/n cultura proprie träie§te natiunea, in: „Drapelul”, anul VIII, 1908, nr. 141; Valeriu Brani?te, Oameni, fapte, Jntämpläri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980; Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea. Material romänesc. Oameni §i infäptuiri, Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, Bucure?ti 1940, p. 125; Alexandru Porteanu, Valeriu Brani§te §i Memorandumul, in: „Revista de Istorie”, Bucure?ti, nr. 9, 1974:„Dacä un popor nu voie?te sä se desfiinteze pe sine insu?i in momentul in care s-а ajuns in pragul unei culturi mai inalte, nu-i este iertat sä cedeze terenul firesc al culturii nationale unei culturi sträine.’’Valeriu Brani?te. 44 loan RATIU (19 august 1828, Turda, azi jud. Cluj - 4 decembrie 1902, Sibiu). Studii la Blaj, gimnaziale la Cluj, incepe seminarul teologic la Pesta. Izbucnind revolutia de la 1848 s-a 294
