Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Prof. Virgiliu Z. Teodorescu: Bicentenarul naşterii lui Andrei Mureşanu
Istorie evenimentelor, aväntul revolutionarilor au generat versurilor diverse atribuiri melodice. Din Tntälnirea versurilor lui Andrei Mure§anu (Un räsunet) cu о melodie a lui Anton Pann (acompaniament al unei poezii elaborata de poetul Grigore Alecsandrescu) a rezultat cunoscutul cäntec al «de§teptärii noastre», fiind Tn deceniile care au urmat catalizator al energiilor umane la momente de extremä solicitare, parcurgänd permanent un drum ascendent chiar §i Tn clipele de restricte, cänd régimül oprimator impus de eliberatorii ocupanti sanctiona aspru recitarea versurilor sau interpretarea muzicalä. A te aventura sä-i reciti versurile sau a-i fredona melódia era un rise de a fi arestat, cercetat, maltratat bestial färä judecatä §i condamnare häräzit a zace Tn beciurile Tnchisorilor. Sunt dator sä evoc un episod al anului 1966, petrecut pe plaiurile fostei regiuni administrative Suceava. Ca muzeograf avusesem misiunea din partea Arhivelor Statului de a coordona organizarea la Suceava a Expozitiei „Putna 500”. Fusese о complexä actiune care implicase о mare participare umanä §i chiar materialä, soldatä cu о amplä expunere a unor concludente märturii care fäceau referintä atät la anii domniei lui ßtefan cel Mare, cät |i la cele petrecute Tn veacurile care au urmat Tn ambianta necropolei mu§atine. In ziua de 10 iunie 1966 la Mänästirea Putna a fost о mare pomenire a ctitorului a§ezämäntului monahal. Primisem responsabilitatea unui microbuz cu care urma sä ne deplasäm de la Suceava la Putna. Era un grup eterogen de intelectuali, majoritatea ie§eni. De amploarea manifestárii de la Putna acéléi zile ne-am dat seama imediat dupä päräsirea teritoriului ora§ului Tndreptändu-ne spre Rädäuti. Practic §oseaua era blocatä de cärutele §i mai ales de cei pede§tri porniti la drum spre Putna. Distanta era practic neabordabilä de cätre cei plecati astfel la drum. Oamenii, frumos Tmbracati, duceau cáte un panera§ cu cele care la óra pränzului urma sä le serveascä ca frugalä tratatie, urmänd ca sä faeä drumul spre casä la orele dupä amiezii. Női aveam ata§at pe parbriz un panou cu litere mari care defineau caracterul special al cursei. Marina transporta oameni de culturá. Militienii mobilizati pe traseu fiind anticipat avizati de caracterul acestei curse cäutau sä ne asigure un coridor cät de cät liber. Plecasem matinal §i dupä circa trei ore am ajuns la Putna. Tn fata inträrii pe sub turnul care la 1871 gäzduise pe membrii C.C. al organizärii solemnei adunäri a tinerilor studenti romäni erau Tn a§teptare ni§te bänci färä nici о participare. Atentia era concentratä Tn acele momente spre panta limitrofä unde о originalä competitie а unor reprezentanti ai culturii bucure§tene, avändu-l de „amfitrion” pe scriitorul Geo Bogza36, la timpul respectiv deputat Tn M.A.N. Teoretic preconizata sesiune era eludatä de §armanta competitie. A fost momentul cänd unul dintre cei cu care venisem de la Suceava a formulát о propunere tentantä de a ne deplasa spre valea Putnei pentru a ne apropia de locul de unde traditia atribuia domnului §tefan alegerea prin sägetare a locului unde urma sä fie pristolul37 instruirea tinerilor revolutionär oferindu-le posibilitatea cäntärii unui mar§ mobilizator la fapte ale demnitätii nationale. 36Geo BOGZA (6 februáriéi908, Blejoi, jud. Prahova - 14 septembrie1993, Bucure§ti), scriitor, jurnalist, poet román, teoretician al avangardei, din 1955 membru alAcademiei Romane. 37Pristolmasa din centrul Sf. Altar, pe care sunt reunite obiectele sacre necesare oficierii Sf. Slujbe. Sub fata de masä este depus spre pästrare perpetuä un Antimis, väl pätrat de in (cu chipul Mäntuitorului a§ezat Tn mormänt, iar Tn cele patru coituri sunt plasati cei patrue vangheli§ti) ce stä pururea pe Sf. Altar. La tärnosirea noului Läca§ este adus §i prédát de ierarhul superior care participä la solemnitatea sfintirii. Tn situatiile unor ample renoväri la sfintirea Sf. Läca§ se procedeazä ca §i la tärnosire. Färä aceastä piesä nu poate fi oficiatä Sf. 292
