Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Prof. Virgiliu Z. Teodorescu: Bicentenarul naşterii lui Andrei Mureşanu
Marisia XXXVII religiös (Din sänul maicii mele), poem denumit ulterior „De§teaptä-te, románéi’, fiind numit de Nicolae Bälcescu3^ „Marseilleza romänilorJ’. A fost publicat, initial avänd numai 10 strofe, la 21 iunie 1848 ín nr. 25 al periodicului „Foaie pentru minte inimä §i literaturá", fiind pus operativ pe note de Anton Pann32 33 pentru a fi cäntat de revolutionär! la 1848, initial la 29 iulie 1848 ín grädina „Závoi”34 din Rämnicu Válcea §i la Bra§ov sub conducerea lui Gheorghe Ucenescu35, főstül ucenic al lui Anton Pann. Efervescenta 32 Nicolae В. BÄLCESCU (29 iunie 1819, Bucure§ti, mahalaua Boteanului, nr. 686 - 29 noiembrie 1852, Palermo, Italia). Casa pärinteascä [Mache Faca] se afla pe locul unde astäzi este Biserica Italians. Studii la Bucure§ti, Paris, istoric, economist, gazetar, ideolog, revolutionär, organizator al activitätilor menite a reforma societatea romäneascä, realizatorul legäturii cu revolutionär» din toate teritoriile romäne§ti. Membru fondator, la 27 noiembrie 1847, al Asociatiei Insocierea Lazarianä. Analist al cauzelor, organizärii, desfä§urärii §i urmärilor revolutiei de la 1848-1849, a trasat obiectivele care sä conducä, in continuare, la realizarea idealurilor romäne§ti: unitatea §i independent statalä (Nicolae Bälcescu, Mi§carea romänilor din ArdeaI la 1848, indus ín volumul Scrieri istorice, publicat la Craiova; Dan Berindei, Nicolae Bälcescu, in: Enciclopedia istoriografiei romäne§ti, Editura §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti, I978, p. 47-48; Virgiliu Z. Teodorescu, Pentru un repertoriu al monumentelor lui Nicolae Bälcescu, in: „Caietele Bälcescu “, vol. IX-X, p. 275-278, publicate de A§ezämäntul cultural „Nicolae Bälcescu”, Bälce§ti pe Topolog). 33 Anton PANN de fapt Antonie Pantaleon Petroveanu fiul lui Pantaleon Petrov, §i al Tornáidéi (circa 1794, 1795, 1796 Silven, Bulgaria - 12 noiembrie 1854, Bucure§ti, inmormäntat in curtea bisericii Lucaci), scriitor, folclorist, cäntäret, inclusiv la stranä, compozitor, profesor, editor. Variantä de datare: decesul la 2 noiembrie 1854. 34 Grädina „Zävoi” din Rämnicu Välcea azi definit ca Parcul Zävoi, care include paji§tea verde de altädatä a tärämului oltenesc, dotatä cu arbori somptuo§i, fiind unul dintre cele mai vechi parcuri din Románia. Aici in preajma fäntänii a fost intonat, ín anul 1848, Imnul ,,De§teaptä-te Romane”. Fäntäna cu un nume aparte aminte§te de cel care a finantat realizarea ei. „Fäntäna Turbatului”, este un monument construit in anul 1844 de cätre Constantin Mäldärescu a cärui poreclä conferitä de localnici era ,,Turbatu”. Aceastä fäntänä a fost principala sursä de alimentäre cu apä a ora§ului in timpurile strävechi. Rämnicenii se adunau pe timpuri la izvoarele Zävoiului, in speranta cä vor lua acasä un lichid tämäduitor. Denumirea parcului a fost propusä in anul 1850, in urma unei vizité in ora§ul Rämnicu Välcea a lui Barbu Dimitrie $tirbei, domnul Tärii Romäne§ti. Atunci s-а reu§it sä fie amenajate ni§te alei pentru umblarea ob§teascä”, fiind de fapt о ,, grädinä verde”. La data de 29 iulie 1848, in jurul fäntäni existente s-а sträns ad-hoc о Adunare Popularä §i s-а depus jurämäntul pe titlurile viitoarei Constitutii revolutionäre. S-au sfintit steagurile revolutiei §i s-а intonat in premierä lmnul„De§teaptä-te Romane !”de un grup de cäntäreti condus de cätre compozitorul román, Anton Pann. Mai mult de atät, in fiecare an, in luna iulie, la Rämnicu Välcea se särbätore§te evenimentul numit „Zilele Imnului National”, fiind organizatde Primäria Municipiului Rämnicu Välcea. 35 Gheorghe UCENESCU (circa 1830, Cisnädie, comitatui Sibiu, azi jud. Sibiu - 25 ianuarie 1896, Bra§ov) prin pregätirea muzicalä avändu-l la Bucure§ti ca dascäl pentru Psaltichie pe Anton Pann a preluat de la magistrul säu о serie de notiuni muzicale pe care le-а valorificat in decursui vietii. Venind la Bra§ov a devenit cäntäret la stranä la Biserica Sf. lerarh Nicolae din Scheii activitate realizatä pänä la sfär§itul vietii. Fiind apreciat de §cheienii bra§oveni a fost numit §i profesor de muzicä la primul gimnaziu romänesc din Bra§ov. A compus cäntece laice §i biserice§ti fiind totodatä §i formatorul, dirijorul unor valoroase formatiuni corale. О sursä importantä de inspiratie a avut-o din adunarea §i publicarea folclorului din zona limitrofä definitä ca Tara Bärsei. Printre lucrärile lui Ucenescu se numärä: „Cäntece de stea §i colind" (1856), „Magazin de centuri noi §i vechi' (1883). Este considerat autor moral al melodiei imnului „De§teaptä-te, románé!”. ín 1848, la cererea poetului Andrei Mure§ianu, protopsaltul Gheorghe Ucenescu i-a redat muzicalitatea a mai multor melodii populare pentru a alege ре cea care sä fie in concordantä cu versurile poeziei „Un räsunef. Una dintre eie, intitulatä „Din sänul maicii mele”, a fost aleasä in cele din urmä, devenind mar§ul revolutionarilor de Ia1848-1849, ulterior cäntecul rede§teptärii nationale la marile confruntäri cänd soarta neamului era Tn dificultate §i peste ani chiar imnul de stat al Romäniei.Dupä realizarea armonizärii operativ a trecut la 291
