Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Prof. Virgiliu Z. Teodorescu: Bicentenarul naşterii lui Andrei Mureşanu
Istorie mai sus amintite dar §i cu siglele: a.m. §i AM. El consecvent abordeazä Probleme social-economice §i pedagogice, ori contribuie Ia explicarea §i popularizarea unor notiuni de esteticä, istoria artelor §i teorie literarä. La 1862 Ia Bra§ov ii apare tipärit de firma unui sas unióul säu volum de versuri: „Din poeziele lui Andreiu Murá§anu”, op prompt analizat de un comitet §i premiat de societatea ASTRA (Asociatia Romänilor din Transilvania)30 cu apreciata sumä de 50 de galbeni. Vänzarea cärtii i-ar fi adus, pe längä о reconfortare moralä, о oarecare ínviorare ín bugetul familiei. Dar cärtile se vänd greu la timpul respectiv. lacob Mure§anu face ín „Gazeta de Transilvania”, apeluri insistente cätre publicul román, de а-l ajuta pe poetul aflat ín mizerie §i bolnav, cumpärändu-i volumul cu poeziile sale. Dupä un an, ín noaptea de 11 spre 12 octombrie,el a decedat la Bra§ov, ín säräcie, „ín urma unui morb nervos índelungaf', cum se mentiona ín necrologul publicat ín „Gazeta de Transilvania”, läsänd ín urmá un baiat, pe nume Gheorghe, elev ín clasa a Vll-a la gimnaziu, о fetitä de 11 luni, Eleonora, §i pe sotia sa Suzana. ínmormántarea sa a pricinuit un protest al enoria§ilor Bisericii „Sf. Treime” de pe Tocile, pe motiv cá ín cimitirul parohial ortodox nu §i-ar avea locul un credincios unit (greco-catolic). ín favoarea astrucárii lui Andrei Mure§anu ín cimitirul Bisericii de pe Tocile a intervenit cu promptitudine ínsu§i mitropolitul Andrei §aguna31, cu índemnul: „Pro§tilor, ce mai íntrebati, ingropati-l §i tacä-vä gura.” Cuväntärile funebre la prohodire au fost rostite de preotul unit loan V. Rusu §i de lacob Mure§anu. Este о problemä care §i ín secolul XXI genereazä discutii, chiar pätima§e, unele veleitäti de prioritate atribuind unora sau altora ca loc §i timp transpunerea pe muzicá a versurilor lui Andrei Mure§anu. Poemul säu „Un räsunet”, seris la Bra§ov, a fost armonizat pe melódia anonimá a unui vechi imn 30Asociatiunea Transilvanä pentru Literaturá Romána §i Cultura Poporului Román ASTRA a fost ínfiintatá la Sibiu la 1861 §i a desfá§urat о ampla activitate pentru afirmarea idealului national al tuturor romänilor. Din anul 1868 a avut propriul organ de présé, revista „Transilvania”, condusá timp índelungat de George Baritiu. Variatele forme de manifestare a avut un bún räsunet, stimuländ actui cultural, capacitatea de mobilizare a romänilor la propä§irea culturalä. Totodatä, prin mäsuri conexe specifice fiecärui Despärtämänt a creat simtämäntul de solidaritate economicä care indirect a condus la crearea bäncii „Albina” §i ale ei pui in toate localitätile cu urmäri de afirmare, atät in domeniul agrar, cät §i cel cultural. A.N.-D.A.I.C., colectia Planuri de constructs inv. 826 Palatul ASTRA proiectat §i executat de arhitectul Alfredo Cornea, autor §i a unor lucräri Ia Ostra, Jiblea §.a. 31Anastasie N. §AGUNA / la cälugärire Andrei / (20 decembrie 1808 / 1 ianuarie 1809, Miskoltz/Mi§colt in Ungaria - 16/28 iunie 1873, Sibiu, inmormäntat la Ra§inari; la canonizarea sa osemintele au fost transferate in incinta Catedralei mitropolitane din Sibiu), studii la Mi§colt, Pesta, de drept §i filozofie, seminarul teologic de la Vär§et, azi lugoslavia. ín noiembrie 1833 sa cälugärit, desfä§uränd initial activitatea de cadru didactic predánd teológia la Karlovitz, propoväduitor al ortodoxismului. Au fost anii realizärii unor contacte §i relatii care l-au ajutat in parcurgerea carierei ecleziastice, finalizatá ín postura de episcop ortodox la 1848 §i din 24 decembrie 1864 de mitropolit al Bisericii Ortodoxé Románé din Transilvania §i Ungaria, cu contributii de seamä la despärtirea bisericii ortodoxé románé de cea särbeascä, la dezvoltarea invätämäntului §i a préséi in limba romána, la intemeierea §i conducerea ASTRA. Pentru realizarea acestor obiective a intemeiat §coli, seminarii, tipografie, fondeazä „Telegraful román”. Activ prin viu grai §i publicisticä a actionat pentru apärarea drepturilor romänilor in Diéta de la Budapesta, la Curtea de la Viena. ín Románia a fost membru de onoare al Societätii Academice Románé (7/19 septembrie 1871). La 13/25 februarie 1849 episcopul A.$. a condus delegatia care a prezentat impäratului Austriei, Franz Joseph. Petitiunea generálé a frunta§ilor románi din Transilvania, Banat §i Bucovina prin care se revendica recunoa§terea natiunii románé. 290
