Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Prof. Virgiliu Z. Teodorescu: Bicentenarul naşterii lui Andrei Mureşanu
Is torié La 1847 i se publica poezia La muza mea. La 1848 Andrei Mure§anu se afla printre frunta§ii revolutiei din Transilvania. Este desemnat ca membru ín delegatia Bra§ovului la Adunarea de la Blaj, Tn mai 1848. Cu acest prilej scrie versurile poeziei „Räsunetul”27, care operativ sunt publicate ín „Foaie pentru minte, Inimä §i literaturä”. eie devin mobilizatorul mar§ al revolutionarilor romäni din Transilvania dar §i din Tara Romäneascä „De§teaptä-te RomäneF. Cä a avut un räsunätor rol о relevä zbuciumata noasträ istorie, fiind la momente de restricte hantul care a reunit Tntreaga suflare romäneascä la apärarea gliei sträbune, culminänd cu radicala orientare post decembrie 1989 cánd a fost adoptat ca imn national al Romäniei28 Dupä Tnfrängerea revolutiei, din Transilvania, ca urmare a parteneriatului „la nevoie” dintre Imperiul Austriac §i Rusia taristä Andrei Mure§anu trece Carpatii Tn Moldova, Tmpreunä cu George Baritiu, Tnsä sunt luati prizonieri de armata interventionistä taristä (rusä) §i du§i Tn nordul Moldovei. La eliberare, Andrei Mure§anu se stabilere la Sibiu ca functionar: „ConcepistGuvernial” §i translator de limba romänä la „Buletinul Oficial al guvernului”. Aeolo a colaborat ori prim-ministru: Tn 1861 §i apoi Tn 1867 - 1868. A läsat amintirea unui om serios, filosof, cu toate gándurile indreptate spre nefericita-l patrie. Impunea respect tuturor. A decedat la 1874 la Nancy, Franta. NicolaeGolescu Tn 1834 inträ Tn Societatea Filarmonicä, Tn 1840 este aga al politiei iar Tn aceastä calitate instrumenteazá anchetarea §i acuzarea Tn procesul „cárvunarilor"(conspiratia Filipescu, printeré cei judecati, aläturi de Miticá Filipescu se afla Nicolae Bälcescu, Eftimie Murgu§i Marin Serghiescu - Nationalul), Tn 1842, Tncearcä sä obtinä tronulTärii Romane§ti, este ministru de interne pänä Tn 1847, Tntre timp participä Tn diferite comitete revolutionäre, ín 1848 este ministru de interne Tn Guvernul Provizoriu Revolutionär §i membru al Locotenentei Domne§ti care fusese pusä in fruntea guvernului; Tn 1857 este vicepre§edinte al Adunärii Ad-hoc din Tara Romäneascä, iar Tn 1859 se numärä printer candidatii la domnie, Tnsä se retrage Tn favoarea lui Alecsandru loan I Cuza. A fost Pre§edintele Comisiei Centrale de la Foc§ani (care a functionat din 1859 pänä ín 1862, cu rolul de a unifica legislatia celor douá principate). A fost Tn douä ränduri prim-ministru: Tn 1860 §i Tn 1868 (cänd a urmat imediat dupä Stefan Golescu care a devenit atunci Pre§edinte al Senatului). Tn 1866, a fost unul din frunta§ii complotului care l-а Tnläturat pe Alecsandruloan I Cuza de la domnie, §i a fäcut atunci parte din Locotenenta Domneascä care l-а adus pe domnitorul Carol. Tn 1870 avea sä fie amestecat Tn complotul care viza detronarea lui Carol (complot rämas cunoscut Tn istorie ca „Republica de la Ploie§ti”). A decedat la Bucure§tiTn 1877. Alexandru C. Golescu-AIbu nu s-a implicat Tn politicä, spre deosebire de fratii säi. Era inginer§i a fost cel care a captat apele minerale de la Cäciulata. Apropiatii TI numeau Papa Golescu, se pare cä era un om extraordinär de cumsecade. Alexandru-Albu a murit Tn 1873 §i a fost Tnmormäntat Tn parcul cu arbori ornamentali din fata conacului Gole§tilor: acéla fuse se in timpul vietii locul säupreferat. RaduGolescu, Tn momentul izbucnirii Revolutiei de la 1848 era cunoscut ca unul din cei та iremarcabili comandanti pe care Ti avea armata Tärii Romäne§ti. Guvernul Provizoriu Revolutionär l-а avansat la gradul de colonel §i i-a Tncredintat comanda garnizoanei Bucure§ti. Avea sä fie unul din eroii Bätäliei din Dealul Spiriidin 13 septembrie 1848. Bätälia a opus 931 infanteri§ti §i 165 pompieri romäni unui corp de armatä otoman format din 5000 pedestra§i, cäläreti §i tunari. Tn aceastä luptä total inegalä, colonelul RaduGolescua fost grav ränit §i luat prizonier. A rämas Tn prizoniera tpänä Tn 1853. ^Initial, Andrei Mure§anu Tn noaptea revenirii acasä de la Blaj unde fusese profund impresionat de marea adunare a celor care participaserä la chemarea care actionau pentru drepturile neamului románesc a elaborat 10 strofe ale poeziei APEL la revigorarea simtámintelor strämo§e§ti. La momentul cänd s-au valorificat muzical s-а impus ca necesarä §i cea de a 11-a strófa. 28 Prof. Dr. Ion Buza§i, Andrei Mure§anu §i Imnui National, Tn: „Revista AGERO”, Stuttgart, Germania. 288
